O scădere susținută a costurilor de finanțare ale României este puțin probabilă în perioada următoare, în ciuda performanțelor recente ale pieței obligațiunilor, susțin experții Capital Economics, principalele motive invoate fiind instabilitatea fiscală, slăbiciunea economică și fragilitatea politică.
„Estimăm că randamentul obligațiunilor în moneda locală pe 10 ani va încheia anul viitor aproape de nivelul său actual de 7,00%. Considerăm că riscurile sunt mai degrabă orientate spre scenariul apariției unor preocupări fiscale sau politice noi, care ar putea împinge randamentele în sus”, scrie Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă, într-un notă destinată investitorilor.
În privința finanțelor publice, Nicholas Farr atrage atenția asupra unui deficit bugetar ridicat: acesta a fost „la fel de mare ca în perioada pandemiei și de departe cel mai mare din UE”, înregistrând 9,3% din PIB anul trecut.
În timp ce guvernul a adoptat măsuri de consolidare fiscală care vor reduce deficitul primar cu 1,2% din PIB în 2025 și cu 2,0% în 2026, Farr notează că aceasta este „mai puțin decât consolidarea de 6,0-7,0% din PIB pe care o considerăm necesară pentru stabilizarea raportului datorie publică/PIB”. În consecință, noi măsuri de austeritate vor fi necesare în următorii ani pentru a menține datoria publică sub control.
Economia românească prezintă, de asemenea, semne de slăbiciune. Date recente arată o scădere a vânzărilor cu amănuntul cu 4% în august, iar această slăbiciune economică „va pune presiune pe factorii de decizie să diminueze consolidarea fiscală, sau să evite alte măsuri de austeritate necesare în viitor”.
„Așa cum am semnalat în cea mai recentă ediție a Emerging Europe Outlook, o recesiune în trimestrele următoare este o posibilitate foarte reală. Toate celelalte condiții rămânând egale, slăbiciunea economiei va afecta veniturile fiscale (compensând parțial unele dintre îmbunătățirile fiscale) și ar putea pune presiune pe factorii de decizie să relaxeze austeritatea fiscală sau să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare de restricție fiscală, care vor fi necesare în viitor”, notează economistul.
Partidele din coaliție „au un istoric de a amenința că părăsesc coaliția sau chiar de a o face efectiv”
La acestea se adaugă și riscurile politice. Coaliția guvernamentală, formată din principalele partide de centru-dreapta și centru-stânga, „au, de asemenea, un istoric de a amenința că părăsesc coaliția sau chiar de a o face efectiv”.
Analiștii avertizează că slăbiciunea economică ar putea „evidenția tensiunile interne din guvern, punând pe teren instabil angajamentul față de consolidarea fiscală viitoare” și ar putea stimula sprijinul pentru partide extremiste, în special de extremă dreaptă, menținând presiunea asupra pieței obligațiunilor.
Capital Economics concluzionează că „barierele pentru o scădere suplimentară susținută a costurilor de împrumut ale României sunt mari”.
Chiar dacă măsurile recente de consolidare fiscală au fost integrate în prețuri și piața a reacționat pozitiv, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu sunt așteptate să rămână ridicate, iar riscurile sunt acum „orientate spre reapariția preocupărilor fiscale sau politice care să împingă randamentele în sus”.
(Citește și: Ce se întâmplă cu economia. Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru creșterea PIB cu doar +0,6%: ne țin pe plus impozitele nete pe produs””)
***
Urmărește-ne pe Google News
