Guvernul vrea să schimbe radical filosofia prin care atrage investiții străine directe (ISD) în România și să folosească un instrument până acum ignorat: parteneriatul public-privat, sau PPP.
Demersul este susținut în special de Ministerul Finanțelor, dar și alte ministere sunt implicate în ceea ce ministrul Alexandru Nazare a catalogat drept ”ofensiva” Guvernului pentru a prezenta investitorilor, în special americani, oportunitățile de investiții în România.
Ministerul Finanțelor pregătește actualmente țara, cu asistență tehnică de la Banca Mondială și International Finance Corporation (IFC), pentru implementarea de parteneriate public-private după model polonez sau grec.
În ultimii doi ani, România a făcut eforturi pentru alinierea cadrului său legal și instituțional la cele mai bune practici internaționale în ceea ce privește pregătirea proiectelor PPP.
Ca idee, Grecia și-a lansat programul de PPP-uri tot într-o perioadă de constrângeri bugetare și are în prezent în derulare un program de 25 de proiecte, de aproximativ 2,9 miliarde de euro. Mai mult, jumătate din acestea (13) au beneficiat de sprijinul experților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în structurarea lor.
Finanțele sunt în consultări cu ministerele și autoritățile publice locale pentru realizarea unei liste de proiecte prioritare care să se facă prin PPP-uri
În ceea ce privește proiectele de investiții care ar putea să se facă în regim de parteneriat public-privat (PPP), Ministerul de Finanțe a transmis CursDeGuvernare.ro că a primit de la celelalte ministere și de la autoritățile publice locale investiții ce variază de la stadiul de idee de proiect la proiecte cu studii de fezabilitate deja aprobate.
Printre ministerele care au transmis propuneri de proiecte se numără Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Sănătății sau Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
”Dialogul bilateral dintre MF și aceste instituții continuă pentru a discuta aspecte ce vizează maturitatea proiectelor, posibilitatea structurării acestora ca PPP-uri, precum și pentru clarificarea unor aspecte ce țin de legislația aplicabilă pregătirii unor astfel de proiecte”, potrivit Ministerului de Finanțe.
Despre ce investiții e vorba: economice, precum cele în autostrăzi, metrou sau porturi, sau proiecte de infrastructură socială precum școli și spitale. Energia și resursele minerale, vizate și ele
Ministerele și autoritățile publice locale sunt așteptate să anunțe proiectele pe care intenționează să le demareze în PPP.
Un exemplu este primăria municipiului Timișoara, care a inițiat un proiect de realizare a unui spital municipal în regim PPP, proiectul având la acest moment studiul de prefezabilitate aprobat și pentru care a fost lansată deja consultarea de piață.
De notat că alte state au utilizat masiv parteneriatul public-privat pentru investiții în deceniile trecute, dar în România cadrul a fost ignorat total. Ca idee, în cazul Greciei, două dintre proiectele curente sunt extinderea autostrăzii Salonic-Edessa, cu buget de 445 milioane de euro, respectiv metroul din Salonic. Alte proiecte vizează construcția de școli, drumuri sau chiar centre de detenție.
Fondurile de pensii Pilon II propun un fond de infrastructură. Finanțele îl condiționează de un nivel ridicat de maturitate al proiectelor
În ceea ce privește posibili investitori interesați, din România cel mai mare ar fi de departe Pilonul II de pensii, adică cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat cu active sub administrare de peste 160 de miliarde de lei.
Într-un răspuns pentru CursDeGuvernare.ro, Radu Crăciun (foto), director general și președinte al BCR Pensii și al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), ne-a declarat că fondurile de pensii au nevoie de noi vehicule de investire care să direcționeze capitalul acumulat în investiții productive.
În acest sens, Crăciun propune un fond de infrastructură.
”Chiar și cu o expunere medie de doar 1% a fondurilor de pensii private, suma alocată către un astfel de fond ar ajunge la 350 de milioane de euro, o mărime respectabilă”, potrivit șefului BCR Pensii.
Conform lui Radu Crăciun, un astfel de fond ar trebui sa fie administrat de ”o echipă de management cu experiență internațională recunoscută și selectată de către investitori printr-un proces competitiv”.
”Aceasta ar putea identifica cele mai bune oportunități de investiții în infrastructură care să aibă sens economic și să furnizeze un randament investițional adecvat. În aceste condiții, este de dorit ca fondurilor de pensii să li se alăture și instituții financiare multilaterale precum EIF (European Investment Fund), BERD sau IFC, experiența lor în domeniu fiind deosebit de utilă”, ne-a mai precizat Radu Crăciun.
Radu Crăciun: Activele fondurilor de pensii se vor dubla în 5 ani. Să nu ajungem ca Bulgaria, unde 50% din activele fondurilor de pensii se duc în investiții din străinătate
Conform acestuia, maximizarea impactului fondurilor de pensii asupra economiei naționale presupune diversificarea canalelor prin care cei mai mari investitori instituționali din România pot direcționa capitalul acumulat.
”În doar 5 ani, activele în administrare se vor dubla, iar bursa nu are cum ține pasul cu acest ritm. Bulgaria ne oferă un contraexemplu prin faptul că, în lipsa unei burse dezvoltate, peste 50% din activele fondurilor de pensii sunt investite în străinătate”, a mai avertizat Radu Crăciun.
El ne-a mai precizat că, pentru ca un eventual fond de infrastructură să aibă șanse să fie creat, va fi esențial ca legislația care va guverna astfel de investiții, inclusiv în parteneriat public-privat, să fie ajustate conform standardelor internaționale consacrate cu sprijinul instituțiilor financiare.
”În caz contrar, niciun manager cu experiență internațională nu își va dori să își asume responsabilitatea administrării unui astfel de fond și, ca urmare, el nu se va naște”, a mai spus Radu Crăciun pentru CursDeGuvernare.ro.
Cum vede Ministerul Finanțelor fondul de infrastructură: ar contribui la succesul proiectelor
Prevederile incidente parteneriatului public-privat permit deja fondurilor de pensii să participe ca finanțatori ai proiectelor PPP, iar Ministerul Finanțelor precizează într-un răspuns că înființarea unui fond de infrastructură precum cel propus de Radu Crăciun ar putea contribui la succesul proiectelor.
”Înființarea unui fond de infrastructură, la care să participe inclusiv instituții financiare internaționale, ar putea contribui la crearea unui mediu favorabil implementării proiectelor PPP, doar dacă este completat prin realizarea și promovarea unui pipeline de proiecte PPP mature, asumate la nivel politic ca proiecte strategice”, ne-a transmis Ministerul de Finanțe.
Grecia are un portofoliu bogat de PPP-uri, cu o valoare de 3 mld. euro. Primele proiecte, lansate tot în perioadă de constrângeri bugetare
Parteneriatul în regim public-privat este o modalitate des utilizată de diferite guverne pentru investiții strategice precum porturi, autostrăzi și metrouri, spitale și școli sau infrastructuri vitale precum facilități de tratare a apelor (cazul Peru cu tratarea apelor). Prin ele se degrevează parțial bugetele publice și se păstrează o parte din câștigurile exploatării la nivelul investitorilor privați.
La nivel european, Polonia și Grecia sunt printre cele mai de succes exemple ale implementării de proiecte în regim PPP. În cazul Poloniei, succesul a fost asigurat de dezvoltarea de instrumente și metodologii pentru pregătirea proiectelor sub formă de ghiduri, care sunt obligatorii a fi utilizate în pregătirea proiectelor.
În cazul Greciei, aceasta are un program de 25 de proiecte aflate în derulare de aproximativ 2,9 miliarde de euro, o parte din acestea (13) beneficiind de sprijinul experților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare în structurarea lor.
Mai mult, Grecia și-a lansat programul de PPP-uri într-o situație bugetară similară cu cea în care se găsește acum România, cu deficite record și necesitatea încadrării în țintele de deficit bugetar și datorie publică.
Două dintre proiectele curente ale Greciei sunt extinderea autostrăzii Salonic-Edessa, cu buget de 445 milioane de euro, respectiv metroul din Salonic. Alte proiecte pot fi consultate AICI.
Consultările Finanțelor cu ministerele și autoritățile locale se vor finaliza anul viitor
La fel ca în cazul Greciei, Ministerul Finanțelor ne-a transmis că implică instituțiile financiare internaționale în demersurile sale pentru a beneficia de expertiză și experiența experților internaționali în implementarea de proiecte PPP.
”Dialogul continuă (cu ministerele și autoritățile publice locale) pentru identificarea acelor proiecte sectoriale care ar putea prezenta interes pentru sectorul privat și pentru care să fie inițiată colaborarea cu IFI (instituții financiare internaționale – n.r.) pentru opțiunea de PPP”, mai arată Ministerul Finanțelor.
De menționat totuși că, pentru a se realiza proiecte PPP de succes, entitățile publice trebuie să aloce resurse consistente în ceea ce privește pregătirea unor astfel de proiecte, respectiv pentru contractarea consultanței de tranzacție si întocmirea studiilor necesare.
Durata pentru un astfel de proces de pregătire variază în general între 1,5 și 2,5 ani, în funcție de complexitatea proiectului.
România și-a aliniat cadrul legal și instituțional la practicile internaționale pentru pregătirea proiectelor PPP
Potrivit Ministerului de Finanțe, în ultimii doi ani, România a făcut eforturi pentru alinierea cadrului său legal și instituțional la cele mai bune practici internaționale în ceea ce privește pregătirea proiectelor PPP. Astfel, a fost adoptată Legea nr. 7/2024 care a modificat legea PPP (OUG nr. 39/2018).
Modificările realizate au dus la flexibilizarea cadrului legal în ceea ce privește pregătirea/structurarea proiectelor PPP.
Principalele modificări sunt:
- eliminarea plafonului maximal de 25% a contribuției partenerului public – ceea ce permite abordarea în PPP a proiectelor de infrastructură socială;
- posibilitatea finanțării PPP prin emiterea de obligațiuni corporative;
- stabilirea atribuțiilor Guvernului/al autorităților publice locale în aprobarea PPP;
- eliminarea redevențelor/chiriilor pentru domeniul public pus la dispoziție pentru implementarea PPP.
(Citește și: ”Video / Ministrul Finanțelor, mesaj de la Washington pentru investitori: ”Avem minerale rare, pregătim un programe de explorare” / ”PPP-urile sunt una din principalele zone de interes în următorii 5-10 ani””)
(Citește și: ”Domeniile strategice în care se vor face investiții în regim de parteneriat public-privat: Transport, Energie, Sănătate, Infrastructură digitală”)
***
Urmărește-ne pe Google News
