Prima de risc a României s-a ameliorat în ultima săptămână, dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei scăzând la cel mai mic nivel din acest an după trecerea de CCR a Pachetului 2 de măsuri fiscale pentru corectarea deficitului bugetar, respectiv după rămânerea în funcție a premierului Ilie Bolojan, în contextul declarării reformei pensiilor speciale ale magistraților ca neconstituțională.
Analiștii Erste notează faptul că dobânzile la obligațiunile guvernamentale pe termen lung au scăzut ușor în întreaga regiune, cu randamentele la titlurile de stat românești în apropiere de 7%, în pofida turbulențelor politice.
”În România, randamentele obligațiunilor pe 10 ani s-au apropiat de minimul ultimelor zece luni, reflectând eforturile guvernului de consolidare fiscală”, arată economiștii Erste într-un raport de analiză.
Potrivit analizei Erste, România a emis deja suficiente titluri de stat pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pe 2025, alături de Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia. Asta înseamnă că Guvernul României va face prefinanțarea pentru 2026 în perioada rămasă din acest an.
(Citește și: ”Ministerul Finanțelor a acoperit aproape 90% din necesarul de finanțare al Guvernului pe 2025”)
Inflația și deficitul bugetar limitează scăderea dobânzilor
O bună parte din ajustarea fiscală din anul acesta va fi efectuată pe partea de TVA și inflație (care ar putea să scadă la aprox. 8% rată anuală în final de an, de la 9,9% în august și septembrie), ceea ce menține la un nivel relativ ridicat dobânzile la obligațiunile guvernamentale ale României în condițiile în care randamentele reale sunt negative la o inflație atât de mare.
Dobânzile vor rămâne de asemenea ridicate anul viitor, chiar și cu o scădere a inflației, în condițiile unui necesar de finanțare probabil de aproximativ 25 de miliarde de euro și anul viitor. Chiar și cu o scădere a inflației, dobânzile pe termen lung ar putea scădea cel mult în zona de 6,5%, unde au fost ultima dată în 2024, înainte de declanșarea crizei electorale.
În plus, de la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare alte majorări de taxe (dividende, profit, etc.) pe companii, care este probabil să ia măsuri pe prețuri pentru a-și proteja marjele.
Împrumut pe 13 ani luni la o dobândă de 7,1%
Evoluția în jos din ultimele zile ale dobânzilor indică faptul că investitorii, bănci și investitori străini, fac cumpărări de obligațiuni și intrări pe poziții în lei și împing costurile de finanțare ușor în jos, din moment ce riscurile fiscale s-au ameliorat.
Per total, curba randamentelor la obligațiunile de stat în lei ale României s-a mișcat în jos în ultimele zile pe toate maturitățile, cel mai ridicat cost suveran de îndatorare din piața secundară rămânând cel pe 4 ani, de 7,3%.
De notat că Ministerul Finanțelor a început să lungească profilul maturităților la datoria de stat, adică să se împrumute mult mai puternic pe titluri pe termen lung.
Costul pe termen lung (maturitate 13 ani) din piața primară internă a fost de 7,12% la licitația de luni a Ministerului de Finanțe, cel mai scăzut pe o astfel de maturitate din octombrie 2024.
Scădere și a ROBOR – Sistemul bancar este într-un proces de detensionare și de reacumulare de lichiditate
În același timp, în ultimele 5 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 100 de puncte de bază (1,00%), la 6,4% cel mai recent, scădere ce indică detensionarea semnificativă a condițiilor financiare din economie.
Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie, mai ales că la inflația din august și septembrie rata reală de dobândă a fost negativă.
La această evoluție a contribuit în mod special faptul că sistemul bancar și-a refăcut surplusul de lichiditate, la o valoare de 20,7 miliarde de lei în septembrie.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și dacă condițiile permit scad dobânzile.
(Citește și: ”Erste: Costurile de finanțare pe termen lung ale României ar urma să scadă cu 0,7 puncte procentuale în 2026. Vor rămâne, însă, peste media ECE”)
(Citește și: ”Fluvii de lei în bănci: +20 miliarde – surplusul de lichiditate din sistemul bancar”)
***
Urmărește-ne pe Google News
