BNR slăbește sprijinul pentru curs – Euro s-a apropiat de 5,1 lei. Analiștii: BNR se întoarce la politica valutară de dinainte de război, cu depreciere de 1-2% pe an

Banca Națională a României (BNR) a anunțat astăzi, înainte de comunicarea deciziilor de politică monetară, un curs valutar pentru euro de 5,0963 lei. Aceasta este cel mai ridicat curs euro/leu (EUR/RON) de după turul doi al alegerilor prezidențiale din mai 2025.

Evoluția vine în contextul unei ședințe de politică monetară a BNR, astăzi, în urma căreia banca centrală este anticipată să țină pe loc dobânzile, în ciuda unui puseu inflaționist ce a împins ritmul anual de creștere a prețurilor la 2 cifre.
În același timp, BNR lăsat cursul să se tranzacționeze destul de liber în ultimele luni, după străpungerea pragului de 5 lei/euro în luna mai – o schimbare destul de importantă față de anii anteriori, în care BNR a intervenit pentru a curma din volatilitatea pieței valutare, unde tranzacțiile mari pot produce fluctuații considerate excesive.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România: BNR a revenit la politica valutară de dinainte de războiul din Ucraina, cu o depreciere anuală de 1-2% a cursului

Banca Națională a ținut stabil cursul în anii de după declanșarea războiului din Ucraina, fără a permite o depreciere peste pragul de 5 lei/euro, în ciuda deteriorării peste măsură a balanței comerciale și a deficitului de cont curent.

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru CursDeGuvernare.ro că BNR a revenit la politica valutară de dinainte de războiul din vecinătatea României, prin care permitea o depreciere anuală de 1-2% a leului în raport cu euro, pentru a acomoda cursul în raport cu poziția economiei.

”Având în vedere inflația, este normal să se deprecieze leul și, cum am spus și în outlook-ul nostru la CFA România, ne așteptăm ca această depreciere a leului să continue în anul următor cu undeva la o depreciere de 10-15 bani pe an, adică undeva la 2-3% pe an, cumva să se acopere diferențialul de inflație dintre România și zona euro. Acum diferențialul de inflație e mult mai mare, dar o depreciere în plus ar avea și impact asupra inflației și atunci probabil se va merge pe o depreciere lentă a leului în anul următor. Similar cu ce am avut până la declanșarea războiului în Ucraina”, ne-a declarat președintele CFA România. 

Deprecierea cursului se duce în inflație

Acesta a punctat că deficitele tot mai mari ale României sunt o problemă care trebuie corectată.

”Dacă este să vină o criză în România, acela e canalul: deficitul de cont curent, pentru că acolo este valuta care trebuie să fie plătită în exterior. Acela ar fi canalul de venire al unei crizei. Asta s-a întâmplat în 2008. De asta e foarte important să corectăm acest deficit, să-l ducem către niveluri sustenabile. E adevărat, până anul trecut era finanțat din bani europene, dar nu am mai luat bani europeni și vedem că investițiile străine în România nu mai cresc cum creșteau. Este relativ normal, avem o politică fiscală impredicibilă și asta nu are cum să ajute investițiile străine”, a precizat Adrian Codîrlașu. 

Potrivit acestuia, BNR va permite în perioada următoare doar o depreciere lentă a cursului pentru a evita accentuarea puseului de inflație.

”O depreciere a leului s-ar duce și în inflație. De asta mă aștept la volatilitate redusă a cursului și doar o ușoară depreciere, pentru că avem inflația. Odată ce inflația se calmează și cursul va continua acel trend de depreciere de 10-15 bani pe an, ajungem la un curs real constant și atunci da, va avea un impact neutru pe deficitul de cont curent”, a mai explicat  Codîrlașu pentru CursDeGuvernare.

Aurelian Dochia: Corecția balanței comerciale se poate face printr-o depreciere a cursului

La rândul său, analistul financiar Aurelian Dochia ne-a declarat că Banca Națională pare dispusă să accepte o ușoară depreciere și inflația ce va rezulta din această depreciere pentru a corecta ușor deficitul de balanță comercială și prin extensie pe cel de cont curent.

”Banca Națională este conștientă că o depreciere are implicații asupra inflației. Și nu a fost încântată până acum de ideea de a lăsa cursul ceva mai jos, pentru că, în ultimă instanță, legea impune BNR să aibă grijă de inflația (nu de balanța comercială). Numai că, acum, pe fondul măririlor de prețuri care au apărut, inclusiv cu creșterea de TVA și renunțarea la plafonările din energie, această ușoară depreciere probabil că nici nu se mai cunoaște în puseul acesta de creștere a prețurilor. Cred că îngrijorarea pentru Banca Națională în momentul de față este mai mică din punctul ăsta de vedere. (…)
Noi discutăm aici de Banca Națională, care gestionează cumva cursul de schimb. De altfel, chiar suntem oficial într-un regim de curs de schimb administrat – deci Banca Națională își permite și își propune să intervină în anumite momente pentru a menține cursul de schimb –  dar vreau să subliniez că, până la urmă, pe termen lung, nici BNR și nici alte bănci centrale din lume nu pot să se opună unor forțe ale pieței care duc la o depreciere sau uneori la apreciere – în cazul nostru e vorba de depreciere”, ne-a precizat Aurelian Dochia.

Acesta a punctat la rândul lui că un alt factor esențial pentru cursul de schimb în România, dincolo de politica Băncii Naționale, este echilibrul în privința intrărilor de capital. 

”Leul a fost ținut la un nivel ridicat și foarte stabil pentru o perioadă lungă de timp pentru că am avut intrări de capital suficiente: fie sub formă de fonduri europene, fie sub formă de investiții, fie de repatrieri ale românilor din străinătate – am avut tot timpul intrări de capital. Acum aceste intrări au o tendință de diminuare și s-ar putea ca tendința asta de slăbire a leului să continue, dacă nu vom avea suficiente intrări de capital care să mențină cursul. Pentru că Banca Națională nu poate să-și cheltuie rezervele prea multă vreme pe apărarea unui anumit curs valutar”, a mai afirmat Dochia, punctând că acest deficit de cont curent se finanțează inclusiv prin împrumuturi externe mari pe care le face Ministerul Finanțelor.

Analistul a punctat că această perioadă de stabilitate a cursului de schimb din ultimii ani a produs o majorare peste măsură a consumului din importuri.

Guvernatorul Isărescu semnalase din februarie o flexibilizare a cursului pentru după alegeri: ”Leul e supra-apreciat cu 5%”

Amintim că guvernatorul BNR Mugur Isărescu a semnalat încă din februarie o posibilă „flexibilizare a cursului valutar” – atunci Isărescu făcea trimitere la o asemenea depreciere după alegeri. Isărescu a spus în februarie că după alegeri, cursul ar fi urmat să primească mai multă libertate.

„Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. (…) Noi am folosit cursul ca o ancoră de stabilitate. A fost pandemie, război, criză energetică. Nu am ținut secret că facem lucrul acesta. Dar avem în continuare cursul determinat de piață. Că am intervenit, am mai intervenit. (…) În momentul actual chiar că nu este momentul, cazul să se deprecieze cursul – avem o groază de tensiuni. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate (cursului), pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea – o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului”, a declarat guvernatorul BNR în februarie.

Totodată, în noiembrie 2024, înainte de alegeri, guvernatorul BNR a admis că leul este supraevaluat față de euro.

”Indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%. O spun și eu pentru că a spus-o și economistul-șef al Băncii Naționale”, a spus el.

BNR a ținut cursul 4 ani, ceea ce a dus la o apreciere în termeni reali a monedei naționale

De menționat și că o depreciere a leului se duce în creșterea prețurilor bunurilor de consum din import, care devin mai scumpe (și prin urmare se reduce consumul din import), dar și în creșterea exporturilor, care devin mai ieftine.

Chiar dacă impactul deprecierii leului în inflație este unul relativ mic, efectul mai mare al scăderii valorii monedei naționale este la nivel psihologic.

România practică la nivel monetar un regim de „flotare controlată” a monedei naționale. Asta înseamnă că valoarea leului nu este stabilită exclusiv de tranzacțiile participanților activi în piața valutară locală, ci este influențată inclusiv de țelurile politicii BNR, care intervine punctual în piață și calmează volatilitatea, într-o direcție sau alta. Piața valutară financiară din România nu este una adâncă, lichidă, cu multe tranzacții, iar asta înseamnă că tranzacții mari pot împinge foarte ușor cursul în sus sau în jos, iar BNR intervine în mod normal atât dacă leul dă semne de apreciere, cât și dacă dă semne de depreciere.

Înainte de pandemie, BNR a ținut cursul valutar relativ stabil, cu o tendință de depreciere lentă anuală de maximum 2% pentru acomodarea dezechilibrelor externe. Adică a permis tranzacționarea în intervale înguste de variație, chiar dacă deficitele externe ar fi solicitat poate o ajustare mai mare spre depreciere. Aceste deficite au și făcut analiștii să estimeze un euro cu o valoare în RON de peste 5 lei încă din 2019.

(Citiți și: ””Tichia de mărgăritar a Reformei”: CRONICILE 73: Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

(Citește și: ”La poarta inflației de 2 cifre: BNR – așteptată să mențină dobânda cheie – Cum văd bancherii viitorul economiei din perspectiva politicii monetare”)

(Citește și: ”Scade viteza de creștere a deficitului comercial: Deprecierea leului a ajutat exporturile și a scumpit importurile”)

***