Guvernul a adoptat rectificarea bugetară în ședința de guvern de miercuri seară, cu o țintă nouă de deficit bugetar de 8,4% din PIB, majorată în sumă absolută de la 134,65 miliarde de lei la 159 miliarde de lei (24,58 miliarde de lei), a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Executivul a rectificat negativ și produsul intern brut (PIB) estimat pentru finalul acestui an, de la 1912 miliarde de lei la 1902 miliarde de lei, revizuirea venind pe fondul unei inflații în creștere (deflator PIB) care a redus estimarea de creștere a PIB real de la +2,5% în legea bugetului de stat din februarie la +0,6%.
”Este un moment foarte important, așteptat, discutat – rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli și venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie ca, prin mesajul pe care îl transmitem o dată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât și piețelor și investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate și de disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a spus ministrul Finanțelor.
Nazare: ”Nu mai poate fi vorba de blocarea fondurilor europene”
Acesta a adăugat că, în zilele următoare, vor exista discuții în Comisia Europeană pentru a vedea ce e de reglat pentru ECOFIN-ul din 10 octombrie, unde va fi aprobat și PNRR-ul renegociat al României.
Ținta aprobată prin bugetul anului 2025 era 7%. Ținta stabilită prin decizia ECOFIN era 7,7%. Acum, 8,4%. În zilele următoare, vom intra în discuții cu CE să vedem ce e de reglat pentru ECOFIN. Nu cred că mai poate fi vorba de o activare a clauzei privind suspendarea fondurilor europene. Dar ea rămâne în discuție, pentru că există deja o scrisoare trimisă către Parlamentul European. Cred că am făcut progrese, dar nu a fost complet eliminată”, a explicat Nazare.
Ministrul a mai explicat că negocierea cu Comisia pe ținta de deficit a fost foarte importantă, deoarece dacă s-ar fi cerut o reducere și fost mai ambițioasă, cu un deficit de 8% din PIB de exemplu la final de an, asta ar fi însemnat măsuri de majorare de taxe sau tăieri de cheltuieli de alte 8 miliarde de lei.
El a adăugat că investițiile rămân o prioritate, cu un nivel de peste 150 de miliarde de lei, iar fondurile pentru PNRR trebuie ajustate astfel încât România să își atingă obiectivele.
Discuțiile pentru noul buget vor începe în noiembrie. Nazare: Anul viitor nu mai vrem rectificare cu adăugiri pe cheltuieli
Potrivit lui Nazare, sumele adăugate la deficit sunt destinate cheltuielilor esențiale – asistență, pensii, salarii, dobânzi – iar numai la dobânzi suma acoperită suplimentar este de 12,4 miliarde, cu o plată până la final de an cu dobânzile de aproape 54 miliarde de lei.
”Din noiembrie, începem discuțiile pentru construcția unui nou buget, astfel încât anul viitor să nu mai avem o rectificare cu adăugiri pe cheltuieli. (…) Am spus-o de mai multe ori că în acest moment nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Horeca e un caz aparte. Așteptăm analiza și pe baza acesteia vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. Iar despre celelalte impozite, pe profit, pe venit, nu avem în plan, în acest moment, o creștere a taxelor. Și aici mă refer la toate taxele”, a mai declarat ministrul Finanțelor.
Întrebat dacă s-a rezolvat situația ordonatorilor de credite care susțineau că nu mai au bani de salarii pentru ultimele luni din an, ministrul a spus că s-a încercat, pe cât posibil, acoperirea acestor nevoi și că vor fi în continuare discuții pentru a vedea dacă această situație este reală sau nu – în general, în bugete se introduc cheltuieli la investiții care nu sunt preconizate a se realiza, iar ulterior se transferă din aceste sume pentru orice lipsă de la capitolul cheltuieli de personal.
2026 va aduce o ajustare majoră, cu un deficit de 6% din PIB
”Pot să vă spun că a fost o chestiune generalizată legată de ordonatorii care ne spuneau că li se vor epuiza banii de salarii la final de an, în ultimele două luni, sau sunt în curs de epuizare și noi am încercat pe cât posibil să acoperim toate aceste nevoi. Sigur, o să discutăm în continuare și o să vedem în funcție de realitatea exactă a fiecărui ordonator, pentru că știți foarte bine că în negocierile de la rectificare ei nu ne cer întotdeauna banii de care au nevoie, ne cer o sumă mai mare tocmai pentru a acoperi alte nevoi. De data aceasta ne-au cerut, după cum știți, în primă instanță, 80 de miliarde. Vă dați seama că n-aveam cum să aprobăm o astfel de sumă. Deci, o să vedem cu fiecare ordonator în parte, concret, dacă această situație reclamată este reală sau nu”, a punctat Alexandru Nazare.
Luni seară, Ministerul Finanţelor a publicat Proiectul Ordonanţei de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025.
Proiectul prevede că veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24,579 miliarde lei – din această sumă aproape jumătate înseamnă plată în plus la dobânzi.
Pentru 2026, Guvernul țintește un deficit de puțin peste 6% din PIB, undeva între 122 și 128 miliarde de lei conform calculelor CursDeGuvernare.ro, cu mare parte din ajustare realizată pe zona de venituri.
(Citește și: ”DOCUMENT / Rectificarea bugetară: +3,2 mld. la venituri, +24,6 mld. la cheltuieli. Deficitul urcă la 8,4% din PIB. Situația pe ministere și instituții”)
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
(Citește și: ”Cărțile pe care le are în mână România pentru o revenire economică în S2 și în 2026. Reziliența mediului de afaceri și partea plină a paharului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
