Datoria publică a României, care a trecut în aprilie pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei, și-a continuat marșul ascendent în ultimele luni atingând la final de iunie nivelul de 1.040 de mld. lei, echivalentul a 57,2% din Produsul Intern Brut (PIB).
Creșterea este una accelerată atât raportată la PIB cât și la nivel de sumă nominală absolută:
- de la 54,8% din PIB în final de 2024, respectiv 48,9% în final de 2023.
- de la 963,94 mld. lei în final de 2024, respectiv 784,23 mld. lei în final de 2023.
Creșterea PIB nu mai ajută. Va ajuta inflația, deflatând datoria
Avansul alert la nivel de sumă nominală este explicat de deficitul bugetar record pentru o perioadă fără criză economică sau război de 9,3% din PIB din anul electoral 2024 (150 de mld. lei deficit bugetar – lipsa de bani din buget, care se acoperă din împrumuturi și practic acumulare de datorie).
În plus, bugetul Guvernului Ciolacu pe 2025 a fost unul nerealist, construit pe ipoteze nerealiste, conform spuselor ministrului actual de Finanțe Alexandru Nazare, în condițiile în care s-au majorat chiar unele cheltuieli, iar partea de venituri din taxe și impozite a rămas neatinsă până la măsurile de redresare bugetară implementate de Guvernul Bolojan de la 1 august.
În ceea ce privește avansul rapid al datoriei raportat la PIB, trebuie spus că acesta este influențat de stagnarea economiei (creștere reală de doar +0,8% în 2024 și +0,3% în prima jumătate a lui 2025), în condițiile în care și PIB-ul nominal a crescut mai lent decât datoria acumulată. Cu alte cuvinte, slaba dinamică economică reală, combinată cu un deficit bugetar ridicat, a făcut ca raportul datorie/PIB să se deterioreze accelerat.
(Citiți și: ”Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2: Ce sectoare rezistă și ce ramuri trag în jos PIB-ul”)
În lipsa corecțiilor bugetare, deficitul se ducea spre 10% din PIB
În orice caz, datoria publică a României, calculată în conformitate cu metodologia UE (Maastricht Debt), este segmentată în felul următor:
- Datorie în valută cu pondere de 53,2% din total, cu o valoare nominală de 553,81 de mld. lei (+11,6% față de 2024 și +36,8% față de 2024). Din aceasta, 457,81 mld. lei e datorie în euro (+15,7% față de 2024), iar 94 mld. lei este datorie în dolari (-4,7% față de 2024).
- Datoria în monedă națională este de 46,8% din total, cu o valoare nominală de 486,82 mld. lei (+4,1% față de 2024 și +28,7% față de 2023).
De notat că datoria în valută este deținută în principal de investitori instituționali străini, printre care bănci internaționale, fonduri de pensii și asigurări, dar și de fonduri speculative. O bună parte din acești investitori sunt obligați de reglementări să investească exclusiv în titluri cu rating ”recomandat investițiilor”.
Aici vorbim în mare parte despre eurobonduri, cu valoare totală de peste 400 de mld. echivalent lei, titluri emise de Ministerul Finanțelor pe piețele externe (pentru a finanța deficitul bugetar, plata eurobondurilor din trecut care ajung la scadență sau pentru a consolida bufferul de valută de la MF) și cumpărate de investitori mari de pe piața financiară internațională.
Aici vorbim în mare parte despre eurobonduri, cu valoare totală de peste 407 mld. echivalent lei, titluri emise de Ministerul Finanțelor pe piețele externe (pentru a finanța deficitul bugetar, plata eurobondurilor din trecut care ajung la scadență sau pentru a consolida bufferul de valută de la MF) și cumpărate de investitori mari de pe piața financiară internațională.
Notă: Din totalul datoriei publice, titlurile de stat reprezintă 856,54 mld. lei, iar 163,31 mld. lei reprezintă ”împrumuturi”, adică datorie de dezvoltare în condiții avantajoase, pe termen lung.
Dobânzile astronomice au început să adauge singure la datorie
De notat că extinderea ciclului electoral din 2024 până în iunie 2025 și ieșirea din matcă a deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% (ESA) din PIB anul trecut, de departe cel mai mare din Europa, a deteriorat de o manieră severă costul mediu al datoriei publice, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Astfel, costul mediu al datoriei publice, adică nivelul mediu al dobânzii plătite la datoria României, a sărit de la 3,6% în final de 2023, la un nivel de 4,7% în mai 2025, arată cele mai recente date disponibile.
Costurile ridicate de finanțare la împrumuturile în monedă națională și la cele în valută au început să majoreze costul mediu al datoriei guvernamentale și chiar să adauge greutate tot mai mare la povara dobânzilor asupra serviciului datoriei.
În plus, în lipsa unei scăderi a dobânzilor suverane (cele mai mari din UE) costul mediu al datoriei publice guvernamentale va continua să crească în următorii ani, adăugând la povara bugetară, pe măsură ce mai multe emisiuni de titluri de stat luate în perioada pandemică la dobânzi mici vor ajunge la scadență, iar aceste scadențe vor fi plătite din credite noi luate la dobânzi mai mari (refinanțări).
Mai mult, dacă nu înregistrăm o creștere economică de peste 3%, datoria publică ca procent în PIB va crește doar din dobânzi.
Conform specialiștilor, costurile suverane de îndatorare sunt deja la niveluri nesustenabile: faptul că datoria publică ca procent din PIB crește doar din dobânzi „ne duce la concluzia că să reversăm tendința crescătoare a datoriei publice va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, potrivit lui Ciprian Dascălu (foto), economistul șef al BCR. Ceva ce România nu a înregistrat decât în 3 ani în ultimii 20 de ani – 2013, 2014 și 2015.
Ce influențează datoria publică – Inflația record din acest an o va mai ține sub control
România încă are o datorie publică destul de redusă comparativ cu țările din regiune, dar creșterea deficitului în perioada 2019-2023 a fost cea mai ridicată, iar costurile cu dobânzile ale României sunt ca procent din venituri fiscale pe locul al doilea din UE, după Ungaria, la aproape 6% din total venituri fiscale.
Versus 2019, România a avut a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de circa 17 puncte procentuale – o evoluție ce iese în evidență nu doar în regiune, ci în întreaga Europă.
„Nu prea mai avem loc de întors cu consolidarea fiscală. Doar din costurile de finanțare practic acumulăm datorie publică și creștem raportul dintre datorie publică și produsul intern brut”, a afirmat Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, într-o conferință la Banca Națională a României din debutul lunii iunie.
Deficitul este marele factor care contribuie în ultimii 8 ani la creșterea datoriei publice. Costul de finanțare începe și el să devină un input tot mai important în efectul de bulgăre sub care crește datoria publică a României
În 2025, conform calculelor BCR, doar serviciul datoriei publice/dobânzile vor avea o influență în creșterea datoriei publice ca procent din PIB de peste 2 puncte procentuale, un impact similar ca în 2024. În timp ce doar inflația va mai reuși, la fel ca în 2024, să țină în frâu creșterea datoriei publice.
„Până acum am avut o deflatare a datoriei – ne-a ajutat mai mult inflația și mai puțin creșterea PIB real în a menține sub control raportul datoriei publice și PIB”, conform lui Dascălu.
„Până acum ne-a ajutat la nivel de sustenabilitate cât plătim rata de dobândă comparativ cu cât e creșterea economică. Această creștere economică nominală ne-a ajutat foarte mult să menținem datoria publică ca procent din PIB la niveluri digerabile, dar dacă ne uităm la cât plătim acum – cât avem acum costul (mediu) cu datoria publică, este undeva la 4,8% – dar dacă ne uităm la 7,5%, cât sunt dobânzile pe 10 ani… Pe următorii 10 ani, dacă ne gândim la un PIB potențial de 2,5-3,0% real, cu o inflație de 2,5-3,0%, mai mult de 5-6% creștere de PIB nominal nu vom avea. Asta înseamnă că doar din dobânzi, datoria publică ca procent din PIB va crește. Asta ne duce la concluzia că să reversăm trendul ascendent al datoriei publice ca procent din PIB va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, a explicat economistul BCR.
Conform acestuia, dobânzile astronomice sunt o consecință inclusiv a pierderii încrederii piețelor financiare și a investitorilor în angajamentele României, după ani de nerespectare a țintelor de deficit.
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
