România traversează un „an cu întrebări”, caracterizat de creștere economică lentă, inflație ridicată și dezechilibre fiscale, dar și de tranziția către un model mai rezilient, bazat pe investiții și fonduri UE.
PIB-ul ar urma să crească cu 0,9% în 2025, iar investițiile să prindă tracțiune. Consumul decelerează, agricultura și serviciile rămân volatile, iar industria ar putea trece pe plus în 2026.
Inflația va rămâne ridicată, iar leul se va deprecia moderat.
Stabilitatea depinde de consolidarea fiscală, absorbția fondurilor UE și încrederea investitorilor, potrivit unei analize a economiștilor Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, după active.
„«Există ani care pun întrebări și ani care oferă răspunsuri», a scris Zora Neale Hurston. România se află acum într-un an cu întrebări. Creșterea economică este slabă, inflația ridicată, iar dezechilibrele fiscale acute. Totuși aceste provocări marchează și tranziția către un model economic mai rezilient, bazat pe investiții”, potrivit analizei BT. (În economie, „anii cu întrebări” sunt cei în care șocurile estompează semnalele: prețurile cresc, politicile se înăspresc, iar datele par contradictorii. „Anii cu răspunsuri” sunt când aceste politici dau rezultate, dezechilibrele se reduc și apare un trend mai clar. Întrebările testează reziliența, răspunsurile măsoară execuția.)
Potrivit acestora, pentru 2025, în ciuda constrângerilor fiscal-bugetare și a erodării cererii interne, există semne de potențială redresare: fondurile UE încep să fie absorbite mai constant, investițiile prind tracțiune, iar inflația, deși ridicată, este așteptată să scadă gradual. BNR menține o politică monetară strictă așteptând ca scăderea prețurilor să fie mai evidentă, iar cursul de schimb este stabilizat prin intervenții constante.
„Evoluția viitoare a României va depinde de consolidarea fiscală credibilă, de absorbția accelerată a fondurilor UE și de încrederea investitorilor. Datoria publică va crește în 2025, dar se menține sub pragurile critice; totuși ritmul de deteriorare și nevoile persistente de finanțare reprezintă vulnerabilități importante”. notează Ioan Nistor, economist-șef Banca Transilvania.
PIB: Avans de 0,9% în 2025/ În 2026 ar urma să se producă rocada consum-investiții
Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o creștere economică lentă, dar pozitivă, reflectând atât reziliența anumitor sectoare, cât și constrângerile impuse de consolidarea fiscală și presiunile asupra bugetului public, se arată în raportul citat.
„Previziunile noastre pentru 2025 indică o redresare economică modestă, cu o creștere a PIB-ului estimată la 0,9% (an/an). Deși se așteaptă o normalizare parțială a investițiilor și o creștere a absorbției fondurilor UE, vulnerabilitățile economice de bază rămân semnificative”, semnalează economiștii BT.
Consumul privat a fost principalul motor al creșterii în ultimii ani; totuși, în 2025, contribuția sa slăbește. Deși rămâne un factor-cheie, ritmul de creștere al consumului a încetinit semnificativ, reflectând scăderea puterii de cumpărare cauzată de inflația ridicată și de restrângerea fiscală.
Pe termen mediu, cererea gospodăriilor va rămâne redusă, în special în 2026, când măsurile fiscale suplimentare vor intensifica presiunile de contracție.
Investițiile prezintă o perspectivă mai pozitivă. Formarea brută de capital fix a fost în creștere, susținută în mare parte de proiecte de investiții publice și mobilizarea fondurilor UE.
„Se preconizează o revenire a investițiilor în anul următor, printr-o execuție mai bună a proiectelor finanțate prin fonduri europene. În prima parte a anului 2025 a existat o creștere a deblocărilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), sugerând un potențial pentru investiții publice mai puternice în infrastructură și servicii digitale”, se arată în raport.
Deși consolidarea fiscală ar trebui să reducă cererea de importuri în 2026, ajustarea dezechilibrelor externe va fi graduală. O îmbunătățire ușoară a exporturilor poate apărea în 2026 dacă cererea globală se va intensifica și competitivitatea României va crește, însă acest lucru depinde de reformele structurale.
Contribuții sectoriale: Industria ar putea trece pe plus în 2026/ Atenție la creșterea costurilor din construcții
Industria: Sectorul industrial continuă să aibă o performanță sub potențial, în special producția manufacturieră, afectată de costuri ridicate ale forței de muncă, cererea mai slabă din Europa și volatilitatea prețurilor la energie.
„Totuși, există potențial pentru sector să înceapă să capete tracțiune și să aducă o contribuție pozitivă la PIB în 2026. Pe termen lung, câștigurile de productivitate și modernizarea vor fi cruciale pentru dezvoltarea sustenabilă”, susțin economiștii BT.
Serviciile: Serviciile rămân rezistente, susținute de cererea externă. Totuși, serviciile legate de consumul gospodăriilor (retail, ospitalitate) vor resimți presiuni din cauza scăderii veniturilor reale.
Agricultura: Sectorul agricol este foarte volatil, afectat puternic de condiții meteorologice nefavorabile în 2025, cu inundații în primăvară urmate de secetă vara. Acest lucru a limitat producția și a contribuit la majorarea prețurilor la alimente. În ciuda acestor dificultăți, agricultura este anticipată să aducă o contribuție pozitivă la PIB, mult mai bună față de anul precedent.
Construcțiile: Sectorul construcțiilor, susținut de proiecte publice de infrastructură și finanțare UE, rămâne un motor important al creșterii. Cu toate acestea, costurile mai ridicate de finanțare și reducerea planificată a cheltuielilor de capital public din 2026 prezintă riscuri pe termen mediu.
Perspectiva inflației: România, un caz aparte în UE, cu inflație dublă față de medie, rezultat al vulnerabilităților structurale și al șocurilor temporare
„Inflația în România în 2025 este așteptată să rămână ridicată, dar să modereze gradual, reflectând presiuni structurale. Măsurile fiscale noi, costurile de energie și stabilitatea monedei vor influența evoluția. Deși vârful inflației nu a fost depășit, coborârea va fi lentă și cu dificultăți”, avertizează economiștii Băncii Transilvania.
Ei preconizează un vârf de circa 9,5% în septembrie 2025, urmând să scadă gradual spre 8,25% la finalul anului.
În 2026, inflația va rămâne ridicată pe termen scurt, dar ar trebui să scadă treptat pe măsură ce se vor vedea efectele consolidării fiscale și stabilizării condițiilor externe.
„România rămâne un caz aparte în UE, cu inflație de peste două ori mai mare decât media zonei euro, rezultat al vulnerabilităților structurale și al șocurilor temporare”, mai atrag atenția ei.
Evoluția cursului de schimb: 5,11 lei/euro până la sfârșitul anului
În comparație cu 2024 când leul s-a situat în jurul valorii 4,97-4,98 per euro, moneda națională a pierdut treptat teren în acest an, reflectând impactul combinat al inflației ridicate, incertitudinilor fiscale și ieșirilor de capital.
„Scenariul de bază prevede o depreciere graduală și controlată a leului, cu un curs estimat la aproximativ 5,11 la sfârșitul anului 2025”, se arată în raport.
Această previziune se bazează pe următoarele considerente:
- Diferențialul inflației: cu inflația prognozată la peste 8% în România față de aproximativ 2,5% în zona euro, aprecierea reală a monedei naționale nu este sustenabilă, iar ajustarea nominală este așteptată.
- Impactul austerității fiscale: strângerea fiscală va răcori cererea internă, reducând importurile și ușurând presiunile asupra contului curent, dar efectul va apărea gradual, astfel că presiunea depreciativă va persista.
- Diferențialul politicilor monetare: pe măsură ce BNR menține rata ridicată la 6,50%, iar BCE relaxează cu prudență, diferențialul ratelor de dobândă va susține parțial moneda națională, dar insuficient pentru a compensa complet deprecierea cauzată de inflație.
- Ajustarea gestionată: BNR ar urma să permită o depreciere controlată a monedei, evitând salturi bruște ce pot destabiliza așteptările inflaționiste.
Piața obligațiunilor. Dobânzile, o consecință a inflației, politicii monetare și riscului fiscal/ În 2026 ar putea scădea dacă va fi redus deficitul
„Curba randamentelor reflectă inflația, politica monetară și riscul fiscal. Inflația accelerată a menținut dobânda de politică ridicată, iar riscul fiscal și nevoile mari de finanțare mențin România pe segmentul superior al spread-urilor din Europa Centrală și de Est (CEE). Aprobarea planului multi-anual de reducere a deficitului de către UE crește credibilitatea, însă monitorizarea agențiilor de rating va fi importantă”, se arată în raportul citat.
Economiștii BT mai subliniază că perspectiva pe termen scurt indică o stabilitate a randamentelor în intervalul actual cu ușoare tendințe de scădere la maturitățile lungi – dacă inflația se menține în limitele estimate și executarea emisiunilor este ordonată. Totuși, „un derapaj fiscal sau o absorbție mai lentă a fondurilor UE pot crea presiuni”, avertizează ei.
În 2026, două forțe vor domina: dezinflația și încetinirea creșterii ar trebui să conducă la scăderea randamentelor nominale; totuși, dacă deficitul rămâne ridicat, piața va cere o primă persistentă de risc.
(Citește și: ”Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2: Ce sectoare rezistă și ce ramuri trag în jos PIB-ul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
