Datele pe prima jumătate a anului 2025 arată o economie aflată la limita stagnării (+0,3% creștere PIB), dar cu dinamici sectoriale contrastante.
Industria și serviciile au slăbit per total, în timp ce agricultura și construcțiile au adus și sunt așteptate să aducă în continuare contribuții pozitive.
Motorul tradițional al economiei, consumul privat, a fost grevat până acum de incertitudinea fiscală și de majorările de prețuri, în timp ce revenirea creditării de consum ar putea produce o surpriză în a doua jumătate a anului.
Atenția se mută acum pe evoluțiile din semestrul al doilea, unde exporturile, revenirea consumului și anul agricol bun pot aduce o pată de culoare în tabloul unei economii cenușii.
Semestrul I 2025: economie în stagnare, susținută artificial la nivel de PIB de inflație. Nou puseu de inflație în debut de 2026?
INS a confirmat creșterea PIB de +0,3% în S1 2025, evoluție alimentată exclusiv de impozitele nete pe produs (+0,5 puncte procentuale), întrucât partea productivă a economiei a adus un aport negativ (-0,2pp).
Fără impactul accizelor majorate și al inflației, PIB-ul ar fi fost practic pe zero în condițiile în care primele 5 luni ale anului au fost grevate de criza electorală și de incertitudinea legată de fiscalitate, adică de măsurile care erau așteptate pentru redresarea deficitului bugetar, scăpat de sub control.
Partea pozitivă: trecerea pachetelor de măsuri fiscale înlătură măcar această incertitudine fiscală și va permite companiilor să își facă bugetele. Pe de altă parte, asta înseamnă că urmează de la 1 ianuarie 2026 un nou puseu inflaționist, după ce companiile își vor fi luat măsurile (pe prețuri) de protejare a marjelor de profit din moment ce se vor majora impozitele și taxele pe proprietăți, pe profit și pe dividende.
Cum arată sectoarele economiei: evoluția în S1 și așteptările pentru S2
Conform datelor INS, avem următoarele contribuții sectoriale în S1 2025 la nivel de creștere PIB:
- Pe partea de ofertă a economiei (producție efectivă): contribuția valorii adăugate brute a principalelor ramuri economice a scăzut pe total S1 2025, cu o contribuție negativă la creșterea PIB de -0,2pp, ceea ce e un semn de slăbiciune a sectorului productiv și a economiei reale. Impozitele nete pe produs au compensat cu +0,5pp în S1 2025, umflând PIB-ul.
- Agricultura: contribuție neutră pe semestru, dar pozitivă în T2 (+0,1pp). Estimările pentru S2 indică însă un an agricol record, cu producția de grâu prognozată la +20% peste media ultimilor cinci ani.
- Construcțiile: aport pozitiv (+0,3pp pe semestru), confirmând reziliența sectorului pe fondul investițiilor europene.
- Industria: cea mai slabă verigă, cu o contribuție negativă majoră (-0,3pp). Ușoară revenire în T2, susținută de redresarea cererii externe și deprecierea de 2% a leului în raport cu euro (după 3,5 ani în care BNR a ținut cursul stabil, perioadă în care, defapt, s-a apreciat la nivel real leul), care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile.
- Serviciile: contribuție negativă (-0,2pp), pe fondul scăderii încrederii consumatorilor la minimul ultimilor 32 de luni.
Pe partea de cerere, tabloul arată astfel. Investițiile și exporturile trag în jos economia
- Consumul privat a fost în continuare principalul motor de creștere a economiei, cu o contribuție de +0,7pp la creșterea de +0,3% din T2 2025, iar în prima jumătate a anului a adăugat +0,6 pp la creșterea totală. În T2 față de T1 vânzările cu amănuntul au fost pe plus – marea necunoscută rămâne consumul după majorările de taxe, impozite și prețuri din 2026.
- Investițiile au fost surprinzător de slabe în T2 2025, cu o contribuție negativă de -0,1pp, dar pe întregul prim semestru ele au avut totuși o contribuție relativ solidă, de +0,5pp.
- Consumul public continuă să nu susțină creșterea, având contribuții de -0,2 puncte procentuale atât la creșterea din T2 2025, cât și la cea din prima jumătate a anului.
- Contribuția negativă a exportului net s-a mai moderat în T2, fiind de doar -0,4pp după -2,8pp în primul trimestru. Mai mult, pentru prima dată din 2023, exportul de bunuri a crescut cu un ritm procentual mai mare ca cel al importurilor. Dar pe ansamblul primului semestru, exporturile nete au redus creșterea anuală cu -1,4pp. Exportul net pe minus arată că economia consumă prea mult peste capacitatea de producție a economie și că o parte semnificativă (excesiv de mare) din cererea de consum e satisfăcută din importuri. Se constată totuși o revenire în ultimele luni, după deprecierea de 2% a cursului euro/leu din luna mai, care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile.
- Stocurile au continuat să sprijine creșterea, adăugând 0,8pp la creșterea PIB în S1 2025. „Acest lucru sugerează că există încă un anumit optimism privind cererea viitoare în rândul agenților economici, întrucât stocurile se acumulează, dar ar putea însemna și că cererea trecută a fost supraestimată. Aceasta rămâne o sabie cu două tăișuri și am putea vedea o contribuție negativă din această categorie în viitor dacă cererea nu va ține pasul”, comentează Vlad Ioniță, analist Erste Bank și BCR.
Iunie: semnal de revenire în construcții și comerț, dar industria rămâne pe minus
Datele cu frecvență ridicată (indicele producției totale de piață – TMPI) arată că România a avut în iunie o expansiune de 3%, în contrast cu scăderea din UE (-0,2%). În mai 2025, luna alegerilor prezidențiale, situația a fost inversată: în timp ce în România producția totală de piață a scăzut cu -2,9%, în UE a crescut cu 0,1% și cu 0,2% în zona euro.
În orice caz, creșterea de 3% din iunie a producției totale de piață a fost susținută de:
- Construcții: +4,4%
- Comerț cu amănuntul: +1,1%
- Servicii: +0,1%
Industria, însă, a rămas în teritoriu negativ (-2,9%), confirmând fragilitatea cererii externe, adică cea pentru fabricile UE (România este puternic integrată în lanțul de producție european).
Dintre cele patru sectoare ale economiei de piață luate în calcul pentru calcularea TMPI, producția industrială are cea mai nefavorabilă evoluție la nivelul Uniunii Europene, menținându-se sub nivelul din 2021.
Notă: Indicele producției totale de piață (TMPI) este un indicator compozit care combină 4 indicatori statistici pe termen scurt, legate de afaceri, „acoperind cea mai mare parte a economiei de piață, respectiv producția din industrie, construcții și servicii, precum și volumul comerțului.” Este un indicator cu frecvență ridicată menit să ilustreze evoluția economiei în timp real.
Datele statistice cu frecvență ridicată privind evoluția economiei de piață a României, care nu iau în calcul și cheltuielile publice, indică o stabilizare în primul semestru din acest an, însă cu creșteri modice.
În figura de mai jos sunt reprezentate ponderile sectoarelor economice combinate în indicele total al producției de piață din valoarea adăugată totală. Valoarea adăugată brută reprezintă 90,8% din valoarea totală a PIB.
Semestrul II 2025: exporturi mai competitive și agricultură bună, dar presiuni fiscale în debut de 2026
Privind înainte, atenția se mută pe datele din S2:
- Exporturile vor continua să beneficieze de deprecierea de 2% a leului după cei 3,5 ani de stabilitate (apreciere reală a leului care eroda competitivitatea externă). Deprecierea aduce un respiro exportatorilor, ieftinind produsele românești pe piețele externe.
- Agricultura va livra unul dintre cei mai buni ani ai deceniului, sprijinind PIB-ul și balanța comercială.
- Consumul privat a rămas surprinzător de puternic, cu creștere de peste 4% an/an în iulie, sprijinit de creditarea de consum, care ar putea depăși recordul din 2024.
- Investițiile rămân o necunoscută, dar faptul că deficitul bugetar rămâne la 8% din PIB anul acesta și 6% în 2026 (stimuli fiscal încă pozitivi în ciuda majorărilor de taxe) reprezintă un element pozitiv pentru zona de investiții, se discuta până recent suspendarea și conservarea lucrărilor. În plus, fondurile europene nu vor mai fi sub risc de suspendare după ECOFIN-ul din 10 octombrie.
Economia României rămâne totuși într-o cvasi-stagnare, cu PIB umflat artificial de inflație și de taxele și impozitele majorate, dar S2 2025 ar putea aduce o îmbunătățire, în așteptarea hop-ului din debut de 2026. Elementele externe sunt relevante deoarece fără menținerea relativei stabilități la nivel regional și pe piețele financiare internaționale se pot întâmpina probleme de finanțare.
Un element pozitiv subevaluat este faptul că economia și-a dezvoltat propriile mecanisme de autoreglare, cu o relativă reziliență și robustețe dovedită inclusiv în perioada de criză post-pandemică 2020-2021. În orice caz, economia va depăși cel mai probabil din a doua jumătate a anului viitor testul rezilienței, iar pe măsură ce efectele negative ale pachetelor fiscale se vor disipa, economia se va reajusta cu o revenire a inflației la niveluri rezonabile, evoluție cuplată cu redresarea puterii de cumpărare și continuarea investițiilor publice și private și a celor din fonduri europene.
(Citiți și: ”Scade viteza de creștere a deficitului comercial: Deprecierea leului a ajutat exporturile și a scumpit importurile”)
(Citiți și: ”Comisia Europeană: Leul s-a apreciat la nivel real față de Euro cu aproape 5% anual în 2023 și 2024 – Stabilitatea cursului a permis guvernanților să nu respecte angajamentele bugetare ale României”)
(Citiți și: ”România, parte din strategia chinezilor de a transforma Europa într-o piață de dumping: Creștere spectaculoasă a importurilor din China în 2025 – scădere de 2 cifre a exporturilor. Alte state folosite pentru penetrarea UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
