În ultimele trei luni din 2024, cheltuielile de investiții au fost de 1,8 ori mai mari decât media celor trei trimestre precedente, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul arbitrar în care sunt gestionate proiectele – fără legătură cu importanța sau utilitatea lor, avertizează Consiliul Fiscal (CF).
În anul 2024, cheltuielile de capital destinate investițiilor publice – fondurile naționale – s-au ridicat la 53,9 mld. lei cu aproape 40% peste nivelul programat în bugetul inițial.
Consiliul Fiscal avertizează însă că distribuția trimestrială a ponderii cheltuielilor de investiții în total execuție indică o volatilitate ridicată, aceasta fluctuând de la 18,7% în primul trimestru, la 19,6% în trimestrul al doilea, la 23,9% în al treilea trimestru și la 37,9% în ultimul trimestru.
„Practic, în ultimele 3 luni ale anului, cheltuielile de investiții au fost de 1,8 ori mai mari decât media celor trei trimestre precedente. Având în vedere că și în anii anteriori s-a manifestat în mod sistematic același tipar, această practică pune sub semnul întrebării eficiența procesului de programare bugetară din perspectiva modului de gestionare a proiectelor de investiții și al stabilirii criteriilor de realizare a acestora în acord cu importanța și utilitatea lor”, semnalează experții CF, în raportul anual pe 2024.
Raportul mai avertizează și asupra slabei absorbții de fonduri europene – în 2024 s-au consemnat nerealizări ale țintelor stabilite pentru proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-17,9 mld. lei), respectiv pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-4,6 mld. lei). Guvernul a cheltuit astfel mai mult din fonduri naționale (generatoare de deficit) pentru a compensa ratarea fondurilor europene cu impact neutru asupra bugetului.
Fonduri multe, eficiență slabă
Mai mult, o analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru România raportat la celelalte state membre UE.
„În condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de capital, în comparație cu media UE, infrastructura este insuficientă atât în termeni cantitativi, cât și calitativi, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții, dar trebuie remarcate progresele efectuate în ultimii ani, în special în cazul infrastructurii rutiere”, se arată în raport.
În perioada 2015-2024, ponderea în PIB a cheltuielilor de capital a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 11 în UE), cu o pondere medie de 4,1% din PIB, cu aproximativ 0,8 pp peste media UE.
Raportat la prima clasată, Estonia, decalajul este de 1,4 pp, și față de a doua clasată, Ungaria, de 1,2 pp.
În ceea ce privește clasamentul realizat la nivelul anului 2024, România se situează pe poziția a doua, la egalitate cu Letonia, cu o pondere de 5,7% din PIB, doar în urma Estoniei (decalaj de 0,4 pp).
În acest context, „CF pledează în favoarea aplicării ferme a cadrului legal existent privind managementul investițiilor publice și apreciază că o bună prioritizare a investițiilor, orientarea acestora spre activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare în domenii strategice, în infrastructura fizică și cu precădere în cea digitală pot contribui la eliminarea decalajelor de infrastructură, la reducerea polarizării și a disparităților regionale, precum și la îmbunătățirea nivelului de competitivitate al economiei românești.”
Totodată, având în vedere volumul însemnat de fonduri europene de care beneficiază România, CF recomandă accelerarea eforturilor privind implementarea măsurilor de reformă în domeniul investițiilor publice pentru a profita cât mai mult de finanțările alocate prin CFM 2021-2027 și prin PNRR în vederea realizării obiectivelor investiționale prioritare ale țării noastre.
(Citește și: ”Au început lucrările de modernizare de 3 mld. euro la Reactorul 1 de la Cernavodă – urmează alte 11 mld. investiții în celelalte reactoare. Ce speră România să obțină de la strategia sa de energie nucleară”)
***
Urmărește-ne pe Google News
