Modernizarea reactorului 1 de la Cernavodă a fost demarată miercuri, 3 septembrie, în prezenta președintelui Nicușor Dan și a ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Lucrarea este prevăzută să coste 3 miliarde de euro, și să se finalizeze în 2029.
Finanțarea va fi asigurată de SN Nuclearelectrica din împrumuturi bancare sindicalizate și fonduri proprii. Proiectul, coordonat de Nuclearelectrica, este considerat esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național și pentru asigurarea unei tranziții către o energie curată și sustenabilă.
Președintele Nicușor Dan s-a declarat un susținător al energiei nucleare și sprijină proiectele care vor contribui la extinderea capacității de producție a energiei nucleare în România: „Lucrările pe care le vom avea la Cernavodă, reabilitarea Unității 1, reactoarele 3 și 4, pentru care lucrările sunt în curs – sunt un suporter al acestora, inclusiv pentru reactoarele modulare mici de la Doicești.
Retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă reprezintă o investiție de 3 miliarde de euro și va asigura producția pentru încă 30 de ani de energie electrică în bandă, și va asigura viitorul securității energetice a României – a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
La CNE Cernavodă pe lângă reabilitarea Unității 1 se derulează și contractele pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4, cu termene de punere în funcțiune anii 2031 și 2032. Președintele s-a declarat un suporter al energiei nucleare, inclusiv pentru construirea reactoarelor modulare mici – SMR de la Doicești.
Finalizarea Unităților 3 și 4 va dubla practic capacitatea actuală de producție a centralei, ceea ce ar putea transforma România într-un exportator regional de energie. Proiectul are sprijinul partenerilor internaționali și este privit ca o investiție-cheie pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Est.
„Energia nucleară este o chestiune de securitate naţională şi avem nişte parteneri pe care ne putem baza. Vorbesc de Canada, de Coreea, de Italia, de Statele Unite, state care gândesc ca şi noi în ceea ce priveşte ordinea internaţională”, a mai spus preşedintele Nicuşor Dan.
”Vom intra într-o fază în care inteligenţa artificială va avea o pondere foarte importantă în economia mondială şi inteligenţa artificială înseamnă energie electrică şi minţi strălucite şi din nou cred că aici avem un avantaj competitiv”, a spus el în final.
Unitatea 1 CNE Cernavodă – investiție pentru 30 de ani
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat cu această ocazie că retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă reprezintă o investiție de 3 miliarde de euro și va asigura producția pentru încă 30 de ani de energie electrică în bandă, și va asigura viitorul securității energetice a României.
El a mai spus că „România, astăzi, este într-o situaţie extrem de provocatoare atunci când vorbim despre energie, iar una dintre cele mai sigure surse de energie, în bandă, o reprezintă energia nucleară”.
„Suntem una dintre ţările favorizate de faptul că avem unii dintre cei mai bine pregătiţi oameni în această tehnologie, care au peste 30 de ani de experienţă. Mulţi dintre ei au lucrat la pregătirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă, încă din perioada studenţiei, şi îmi face o mare plăcere să ştiu că actualii mei colegi, şi îmi permit să spun aşa, reprezintă poate cea mai importantă resursă pe care o are România în materie de energie nucleară”, a menţionat Ivan.
Investițiile în energia nucleară a României: 2 reactoare nucleare de peste 11 miliarde de dolari la CNE Cernavodă
Ministrul Energiei a subliniat că sunt necesare noi alternative de producție a energiei electrice în bandă, predictibilă, la prețuri competitive, iar energia nucleară reprezintă un astfel de exemplu. El a menționat că retehnologizarea Unității 1 este „o investiție care reprezintă viitorul securității energetice a României și care vine în pregătirea investițiilor de la reactoarele 3 și 4, în total peste 11 miliarde de euro, pentru care sunt deja începute anumite etape”. După punerea în funcțiune, cele patru reactoare de la Cernavodă vor asigura aproximativ 33% din producția totală de energie electrică.
El a subliniat oportunitatea care se oferă României de a deveni un mare producător de energie regional: „Cred că, dincolo de problema tehnică a reactoarelor nucleare de la Cernavodă, România stă în faţa unei oportunităţi uriaşe, şi anume ca în aproximativ 7 ani, din importator net de energie să devină exportator. Acest lucru va creşte competitivitatea companiilor româneşti, va duce la o scădere a presiunii asupra bugetului fiecărui român atunci când îşi va plăti factura la energie şi va face ca România să devină o economie mai puternică”, a arătat Bogdan Ivan.
Statutul de hub energetic al României: Poziție în cadrul UE
În paralel se desfășoară proiectul SMR de la Doicești care vizează dezvoltarea primei centrale nucleare cu reactoare mici modulare produse de NuScale Power, prima centrală de acest tip din Europa. Centrala va fi construită în colaborare de Nuclearelectrica, RoPower Nuclear, Nova Power & Gas (parte a grupului E-INFRA), Fluor, Samsung C&T Corporation si Sargent & Lundy.
În toamna anului viitor este așteptată estimarea actualizată a costurilor pentru proiect, un calendar actualizat de proiect, dar şi proiectarea şi toate analizele de siguranţă şi securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiţie.
Prin consolidarea capacității sale nucleare, România devine nu doar un consumator stabil, ci și un potențial furnizor de energie pentru țările vecine. Această perspectivă întărește poziția Bucureștiului în relațiile bilaterale și în cadrul Uniunii Europene, sporind influența țării în negocierile privind securitatea energetică.
Termocentrale noi pentru producția de energie electrică în bandă
Ministrul Ivan a atras atenția că în prezent România se confruntă cu o lipsă a producției de energie electrică în bandă, după ce, în ultimii 10 ani, au fost oprite aproximativ 56% din capacitățile de producție pe bază de cărbune și gaze, ceea ce face ca importurile să acopere în jur de 22% din consumul de energie electrică.
Pentru a se asigura producția de energie electrică în bandă și reducerea importurilor este așteptată finalizarea termocentralei pe gaze naturale de la Iernut de 430 MW, investiție a Romgaz, care trebuia să fie funcțională de 5 ani. Ministrul Energiei a declarat luna trecută că s-au demarat procedurile de excutare a garanției de bună execuție a constructorului spaniol Duro Felguera, antreprenorul general al proiectului centrale, care se află în insolvență.
Anunțul ministrului survine după ce spaniolii de la Duro Felguera, au transmis că vor să suspende lucrările finalizate în procent de 98%.
În cursul anului viitor, va mai fi pusă în funcțiune o termocentrală pe gaze, pe locul fostei centrale Mintia. Investiția estimată la peste 1,4 miliarde de euro aparține Mass Global Energy Rom, iar puterea instalată va depăși în final 1,7 GW.
Proiectul, dezvoltat de Mass Group holding (MGH), companie înființată special pentru achiziția în 2022 a termocentralei pe cărbune aflate în faliment și parte a unui grup din Iordania, înregistrat în Insulele Cayman, presupune construirea unei centrale pe gaz natural, echipată cu două turbine cu gaz SGT5-9000HL, o turbină cu abur SST5-5000 şi trei generatoare SGen5-3000W furnizate de Siemens Energy.
Alimentarea centralei va fi asigurată printr-o conductă nouă de transport gaze naturale, realizată de Transgaz și conectată la conducta BRUA.
La finele anului trecut, au fost finalizate și lucrările de modernizare la grupul 5 de la Centrala Rovinari, investiție de 100 milioane de euro. Modernizarea a vizat reducerea emisiilor de noxe la nivelul acceptat în Europa. Puterea a fost redusă la 230 de MW, însă la Rovinari mai sunt două grupuri de 330 MW, aflate în conservare.
Cititi si: Nuclearelectrica va contracta un împrumut de 540 mil. euro de la un sindicat bancar condus de JP Morgan pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavocă
***
Urmărește-ne pe Google News
