Cele 5 măsuri de reducere a prețului la energie și de accelerare a investițiilor strategice, convenite în coaliție – ministrul Bogdan Ivan

Coaliția de guvernare a agreat cinci măsuri pentru ieftinirea energiei electrice și acestea vor fi aprobate de guvern printr-un memorandum, a anunțat, marți, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o conferință de presă.

Durata medie de implementare a măsurilor variază între două săptămâni și șase luni, dar un orizont rezonabil de timp până la primele efecte ar putea fi de aproximativ un an, a spus ministrul.

„De când am început discuțiile în căutare de soluții pentru ca românii să nu mai plătească aproape cea mai scumpă energie electrică din Europa am făcut progrese serioase. Deja suntem la stadiul în care avem cinci măsuri care au fost agreate și în cadrul Coaliției de guvernare și care au fost transmise Guvernului României pentru a fi adoptate în cadrul unui memorandum. Acestea vor veni complementar cu măsuri de rezolvare a problemei de fond, și anume creșterea capacităților de producție”, a spus Ivan, citat de Agerpres.ro.

Măsurile au fost stabilite împreună cu patronatele și alți actori din domeniu.

Măsurile propuse

• Una dintre măsuri vizează mecanismul de market maker, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) creând cadrul legal pentru ca acest mecanism să fie agreat, și urmează ca, în perioada următoare, ministerul, în calitate de acționar la principalele companii care produc energie în România, să ceară conducerii acestora o analiză asupra dorinței de a se califica ca și market maker. „Am creat cadrul legal, avem câteva luni la dispoziție pentru a operaționaliza acest mecanism care va putea să ducă, împreună cu celelalte măsuri, la o scădere a prețului final. Scopul este unul foarte simplu. Niciuna din aceste măsuri nu funcționează de una singură. Dacă ele nu vor fi luate în integru, într-un mod foarte clar și precis, nu vom avea un efect pe care îl estimăm astăzi”, a precizat ministrul.

• Alt mecanism, care a fost operaționalizat încă de la începutul discuțiilor, a fost extinderea mecanismului de garantare a tranzacțiilor de energie pe piața angro. „După ce ANRE a instituit această schemă, putem să spunem că o mare parte din ceea ce se putea discuta despre potențial speculativ al pieței de energie a fost eliminat. În momentul de față, cei care vor să cumpere în avans energie electrică sunt obligați să vină cu o garanție de 10% pentru achizițiile mai mari de șase luni și cu o garanție de 5% pentru achizițiile mai mici de șase luni. Dar în acest mecanism este evident că o mare parte din ceea ce se putea discuta despre potențiale mecanisme de speculă au fost eliminate”, a explicat ministrul.

• Mecanismul de achizitor unic. În prezent, din totalul costului operatorilor de distribuție, aproximativ 20% reprezintă consumul propriu tehnologic. „Sunt anumite pierderi care, odată cu investițiile în infrastructură, odată cu sisteme integrate digitale vor scădea. E un alt mecanism de achizitor unic care a fost gândit împreună cu piața și care va putea să ducă la o scădere a acestei medii care la nivelul European se situează în jurul cifrei de 8-10%”, a detaliat el.

• Prețuri dinamice, contoare inteligente, sisteme integrate digital. Pe o analiză făcută asupra impactului în Marea Britanie, în Belgia, în Spania, în Germania, în țările scandinave, această măsură, odată implementată, a dus la o scădere a prețului pentru consumatorul final de aproximativ 24%. „Această măsură vine integrată tot împreună cu operatorii de distribuție. Nu e suficient să instalăm doar smart meter care să nu partajeze date în timp real, ci am creat un mecanism prin Fondul pentru modernizare prin care, împreună cu operatorii privați, creăm soluții integrate de consum”, a explicat Ivan. Urmează ca, în perioada următoare, împreună cu o parte dintre partenerii ministerului, să fie anunțată inclusiv producția în țară a acestor dispozitive care să folosească tehnologie extrem de avansată și care să deservească piața din România și întreaga piață din Europa.

• Investiții. Există aproximativ 40 de linii de finanțare pe tot ce înseamnă eficiență energetică, energie, din foarte multe agenții guvernamentale și din ministere, de la Agricultură până la Ministerul Fondurilor Europene, și s-a agreat crearea unui mecanism prin care tot ce înseamnă investiții în energie, în eficiență energetică, să fie agreate la nivelul unui task force, care să fie condus de Ministerul Energiei, pentru a avea o viziune clară legat de tot ce înseamnă finanțarea energiei din România.

„E foarte complicat ca astăzi să ai 10 pagini de finanțări în diferite zone, să stai să faci o muncă de research în mod direct ca să vezi ce politici publice ai peste șase luni, un an, cinci ani, ca și Minister al Energiei, cum proiectezi politicile publice pentru următorii cinci- zece ani, dacă nu ai această viziune globală asupra tuturor liniilor de finanțare. Din acest punct de vedere, deja avem memorandumul pregătit. El a fost trimis și către Guvern, se lucrează acum la avizarea acestui act prin care vom ajunge să avem în sfârșit curat în tot ce înseamnă finanțări pentru energie și eficiență energetică în România. Iar acest lucru ne va ajuta foarte mult să fundamentăm toate politicile publice și să dăm bani țintit”, a punctat Bogdan Ivan.

Obiectivele politicilor pe energie aflate în elaborare – preț sub media UE și transformarea României în exportator de energie

Politicile din domeniu demarate au două obiective mari, a explicat ministrul Bogdan Ivan:

• din importator net de energie, România să se transforme în exportator de energie.

• preţul la energie să fie sub media UE. ”Cel mai important lucru îl reprezintă modul în care noi, ca şi ţară, am ajuns în acest punct, în care să plătim unele dintre cele mai mari preţuri la energie electrică din întreaga Uniune Europeană”.

”Am stabilit două obiective foarte simple şi foarte clare, ca România din importator net de energie să se transforme în exportator de energie şi o să vă arăt în cât timp putem să facem asta, într-o coordonare foarte clară a statului român şi în acelaşi timp preţul de energie să fie sub media Uniunii Europene”, a spus ministrul Ivan.

Despre prețul energiei

”Dacă acum 10 ani, România era net exportator de energie electrică. Cu excepţia anului 2024, când am avut un an din punct de vedere al precipitaţiilor foarte bun şi am avut o creştere a producţiei energie electrice pe hidro, suntem net importatori. Principala problemă pe care o avem astăzi este  faptul că România, în perioada în care produce mai multă energie, şi anume în intervalul 10-17, ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, uneori chiar la un preţ negativ şi ajunge să importe aproximativ 20% din consumul total al energiei din România în perioada de consum de vârf şi anume în intervalul 18-23”, a explicat ministrul.

Avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zile şi preţul la care importăm, lucrul care ne duce automat la o creştere a preţului.

”Cum am ajuns aici? În ultimii 10 ani România şi-a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatt capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă, bazate pe cărbune şi pe gaz. Au fost înlocuiţi doar cu aproximativ 1.200 de megawatt capacitate de producţie a energiei electrice ,bazată pe gaze. În ultimii 10 ani, aproximativ 56% din capacităţile noastre de producţie a energiei electrice în bandă au fost eliminate”, a menţionat Ivan.

Ministrul a mai declarat că ”România şi-a asumat prin negocierea PNR-ului şi-a asumat poate cele mai curajoase ţinte de protecţie a mediului şi de decarbonizare şi anume să elimine până la finalul anului 2025 atât minele pe cărbune cât şi centralele pe cărbune de la complexul energetic Oltenia şi din Valea Jiului, lucru care, dacă stăm să comparăm cu Polonia sau cu Germania, care şi-au asumat aceste ţinte pentru anul 2039, respectiv 2049, a fost extrem de curajos şi care a venit cu proiecte care să înlocuiască aceste capacităţi de producţie”.

Întârzieri mari pe proiectele de creștere a capacităților

Există întâzieri chiar şi de 2, 3, 4 sau 5 ani de zile în cazul proiectelor, ministrul oferind și un exemplu concret, cel al Termocentralei de la Iernut, care are puterea instalată de 430 MW.

”Am fost acolo, avem o companie care încă din 2016 a început să lucreze la acest proiect, o companie din afara României, care este în insolvenţă. Acum, o zi, a primit din partea judecătorului încă o şansă. Suntem în stadiul în care căutăm soluţii împreună cu cei de la Romgaz, să deblocăm această situaţie şi să scoatem această companie din tot procesul, pentru că suntem blocaţi de aproape 10 ani cu această procedură”, a spus ministrul.

Situația unor investiții strategice

• Ministrul Energiei s-a referit şi la proiectele Hidroelectrica, care în momentul de faţă, după ce multe dintre ele au primit avize şi autorizaţii de mediu, au fost contestate din nou în instanţă. ”Suntem în situaţia în care proiecte care au peste 80% sau 90%, investiţii deja realizate şi începute acum 20, 30, 40 de ani, să fie blocate în continuare. Aici avem Paşcaniul, Răstoliţa, Surduc-Siriu, Bumbeşti-Livezeni, Corneţu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana. În total vorbim de 350 de megawatzi care sunt blocaţi, din aceste motive”, a spus ministrul.

• România s-a angajat să facă la complexul energetic Oltenia două parcuri de panouri fotovoltaice care au deja întârzieri de 2 respectiv 3 ani şi două centrale pe gaz la Turceni şi la Işalniţa, care au şi ele întârzieri de aproximativ 2 ani şi jumătate, înspre 3 ani. ”În momentul de faţă, am avut negocieri şi discuţii pentru a recalibra tehnic proiectele acestor centrale, pentru că ele au fost gândite la nivelul preţurilor anului 2022-2023. Este evident că a avut loc o dinamică în privinţa preţurilor, ceea ce astăzi se ofertează este aproape dublu faţă de acea perioadă şi căutăm soluţii împreună cu partenerii noştri, pentru a creşte alocarea bugetară şi pentru a avea companii care să vină şi efectiv să construiască aceste termocentrale”, a mai spus ministrul Energiei.

• Pentru un proiect extrem de important, o investiţie privată de peste 1,4 miliarde de euro în judeţul Hunedoara, la Mintia, a avut deja a treia sau a patra întâlnire cu investitorul, plus reprezentanţi ai Transgaz, Romgaz, Transelectrica, pentru a se asigura că tot ce înseamnă introducerea în funcţie în aceste capacităţi de producţie, care va ajuta la echilibrarea sistemului energetic naţional, va putea să fie făcut în timp, iar în cursul începutului anului viitor, să înceapă testele la cele două grupuri, pentru a putea injecta energie electrică în reţea, în regiunea Transilvania, care în momentul de faţă are nevoie tot mai mare de noi capacităţi de producţie.

Mecanism de evaluare și monitorizare săptămânală, pentru deblocarea proiectelor strategice

”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a mai explicat ministrul Energiei.

Se încearcă amânarea cu 5 ani a închiderii minelor

Ministrul a mai anunțat că este în fază finală de transmitere un studiu de adecvanţă referitor la modul în care impactează întreg sistemul energetic naţional închiderea capacităţilor de producţie pe cărbune, el precizând că este un efect extrem de negativ.

Prioritatea este amânarea cu cel puţin 5 ani închiderea minelor, un termen până la care vor fi puse în funcţiune noi capacităţi de producţie a energiei electrice bazate pe gaz.

Deja au fost purtate discuții cu oficiali europeni, care au asigurat reprezentanții țării noastre de suport şi deschidere, dar au precizat că ”au nevoie ca şi România să-şi facă treaba”.

”Nu mai acceptă nimeni din Comisia Europeană ca noi să ne asumăm responsabilităţi şi termene, să nu le respectăm timp de ani buni de zile şi după care, în faţa scadenţei finale, să venim şi să spunem că n-am reuşit nici de această dată, după ce am luat banii, să punem în funcţie noi capacităţi de producţie. Aşadar, o prioritate, pe termen scurt şi mediu, este de a nu închide, la 31 decembrie, capacităţile de producţie pe cărbune de la CEO şi din Valea Jiului”, a mai spus ministrul Energiei.

România şi-a luat un angajament prin care să elimine până la 31 decembrie 2025 capacităţile de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, cu obligaţia ca, în paralel, să dezvolte noi capacităţi de producţie, în special gaz natural şi panouri fotovoltaice.

”În momentul de faţă, avem negocieri extrem de intense şi e o prioritate a mandatului meu să renegociem aceste termene şi să amânăm cu cel puţin 5 ani, un termen realist până la care vom putea să punem în funcţiune noi capacităţi de producţie a energiei electrice bazate pe gaz, să amânăm închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi din Valea Jiului.

Este în fază finală de transmitere un studiu de adecvanţă referitor la modul în care poate să impacteze întreg sistemul energetic naţional închiderea acestor noi capacităţi de producţie. ”Vă spun că este un efect extrem de negativ”, a adăugat Ivan.

(Citește și: Schema de plafonare a energiei a costat în total 30 mld. lei. Au rămas datorii de 6 mld. lei către furnizori)

****