OFICIAL / Guvernul și-a angajat răspunderea pe Pachetul #2 de reformă. Modificările făcute de partide și declarațiile Prim-ministrului

Guvernul și-a angajat luni răspunderea în Parlament pe cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale menit să corecteze dezechilibrul bugetar sever al României.
Acest pachet vine după ce în iulie s-a adoptat adoptat un alt proiect de lege cu majorări de taxe și impozite, cu impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026.

Pachetul este compus din 5 proiecte legislative ce urmăresc să reformeze domeniul pensiilor magistraților, selecția șefilor și administrarea profesionistă în companiile de stat, redimensionarea autorităților autonome (”autofinanțate” prin taxe – ASF, ANCOM și ANRE) și reforma în domeniul sănătății. În același s-au adoptat modificări importante la Codul Fiscal, inclusiv majorări de taxe și impozite.

În termen de trei zile se poate depune moțiune de cenzură împotriva unei legi pe care Guvernul și-a angajat răspunderea

Pachetul conținea inițial și reforma administrației locale, proiect de lege amânat cu două săptămâni după o neînțelegere cu privire la procentul de posturi ce urmează să fie desființate în administrația locală, social-democrații fiind foarte nemulțumiți că premierul ar fi propus la ultimele discuții reducerea cu 45% (mare parte vacante).  

Miza pachetului a devenit stabilitatea Coaliției, în condițiile în care partidele mari PSD și PNL au tras linii roșii în privința pachetului pentru administrația locală (PNL) și în ce privește adoptarea unui nou proiect de lege pentru corectarea anumitor modificări fiscale pe care chiar Guvernul și-a angajat răspunderea. Marți, în miezul zilei, președintele Nicușor Dan are programată o întâlnire cu liderii Coaliției.

Ilie Bolojan: Cât timp voi avea încrederea colegilor din guvern și a Parlamentului voi merge înainte

În primul său discurs din Parlament, premierul Ilie Bolojan a afirmat că ”va merge înainte” atâta timp cât va fi creditat cu încrederea colegilor săi din Guvernul României și a parlamentarilor din Legislativ.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

• În urmă cu o lună și jumătate am trecut primul pachet pentru reducerea deficitului bugetar, care a inclus măsuri nepopulare. Plătim azi prețul multor ani în care noi clasa politică ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare. N-am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii, să nu pierdem voturi, să mulțumim activul de partid. Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și a face curățenie.

• Prezint pe scurt tabloul funcționării statului nostru. Avem în multe locuri privilegii, excepții și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. Acesta este România pe care ne-o dorim, pe care dorim să o lăsăm copiilor și nepoților? Eu zic că nu. De aceea vă cer să votați pachetul de reformă. Știu că nu e un pachet perfect, dar e începutul reașezării statului român.

• Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Eu cred spre jumătatea anului viitor dacă se va merge înainte vom constatata că am reușit o schimbare de curs. Voi continua să spun oamenilor adevărului, nu voi vinde iluzii false.

Ulterior, premierul a prezentat succint proiectele pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.

• Primul proiect priveste reforma pensiilor magistraților. Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații ies la pensile la 47-48 de ani. Prin reformă, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Am plafonat cuantumul pensiei la 75% din salariu. Am văzut protestele magistraților. Nu e o lege împotriva magistraților, ci pentru echitate și pentru încrederea în justiție.

• Un stat corect nu poate exista în absența unui sistem de sănătate accesibil, eficient. Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea serviciilor medicale. Proiectul aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, reduce risipa și face sistemul mai accesibil.Reforma pornește de la principiul reorientării pacienților către medicina de familie și de specialitate. Vrem să oferim servicii mai accesibile. Seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilităăți primesc îngrijire la domiciliu. Încurajăm prescrierea de medicamente generice. Contractele de management vor fi pe bază de indicatori de performanță. Se elimină numirile fără concurs. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri care vor ajuta la stoparea risipei, venind în același timp și în sprijinul pacienților.

• Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate de la conducerea unor companii publice. Cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și cuantificabili. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu, sporurile. CA-urile vor fi mai mici cu o treime. Pentru companiile cu peste 50 de angajați, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută. Un funcționa va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație. Un management eficient va face economii semnificative, va oferii servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde sunt nevoile mai mari.

• Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare: a energiei, financiară și telecomunicații. Din păcate, aceste autorități au ajuns să aibă scheme de personal umflate și salarii care nu mai au legătură cu realitățile economice. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% al posturilor de suport. Compartimentele nu pot depăși 20% din totalul posturilor. Se vor elimina suprapunerile de atribuții. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și conducere. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu repeta situația în care conducerea își dădea singură prime, chiar dacă firmele din piață dădeau faliment. Aceste autorități trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate.

• Unul dintre obiectivele mele a fost acela de a pune ordine în finanțele țării. Deficitul este și rezultatul dezordinii din finanțe. Angajăm răspunderea pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Vom scoate la lumină firmele fantomă. Avem peste 460.000 de firme inactive, o treime au datorii la stat. Introducem măsuri de disciplină financiară. Firmele care nu au cont bancar sau care nu depun în cinci luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Am actualizat impozitul pe proprietate. Impozitul va crește, autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții. Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii, vor purta body-cam-uri. Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile.

Amendamentele

Ședința Parlamentului a fost precedată de o ședință de Guvern, în care executivul a adoptat forma finală a proiectelor, respectiv forma inițială propusă sau cea cu amendamente ale parlamentarilor.

Partidele au depus mai multe amendamente, din care o parte care vor fi incluse într-un alt proiect de lege. Printre cele mai importante măsuri acceptate de Coaliție și propuse de PSD se numără:

• menținerea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor (IMCA) cu afaceri de peste 50 de mil. euro (”multinaționale”) cuplată cu păstrarea taxei pe afiliați la companiile multinaționale cu cifră de afaceri de sub 50 de milioane de euro (tranzacții intra-grup, diferite cheltuieli ce vor fi limitate procentual la deductibilitate etc.) – încasările din IMCA ar fi fost de 1,2 mld. lei în 2024, mult sub estimarea de la impunerea acestui nou impozit în final de 2023, când se vorbea de 4-5 mld. lei, conform calculelor prezentate în Coaliție. Impozitul de 1% se aplică dacă impozitul pe profit (cota standard de 16%) rezultată este mai mică decât 1% din cifra de afaceri. PSD a susținut că abrogarea acestui impozit în contextul în care taxele și impozitele pe companiile mici sau pe populație cresc creează o discriminare fiscală. Mediul de afaceri a reacționat negativ la păstrarea IMCA concomitent cu noua taxă pe afiliați.

• pe de altă parte, taxa pe afiliați, propusă inițial să înlocuiască IMCA, se va aplica printr-un mecanism de supraveghere a prețurilor de transfer exclusiv în cazul firmelor cu cifră de afaceri de sub 50 de milioane de euro – impactul bugetar din lărgirea bazei de impozitare a profitului ar fi estimat la circa 10 mld. lei;

(Citește și: ”Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai mult companiile românești decât multinaționalele”)

• ”suprataxarea marilor averi”, așa cum a fost anunțată de liderul PSD Sorin Grindeanu, vizează triplarea impozitului pe case și mașini scumpe: 1. se aplică o cotă de 0,9% la autoturisme, respectiv asupra diferenței dintre valoarea de achiziție a autoturismului și plafonul de 375.000 lei; 2. la bunurile imobile de valoare mare: impozitul special se calculează în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii, comunicată de către organul fiscal local, și plafonul de 2.500.000 lei;

• creșterea impozitelor pe tranzacțiile profitabile cu criptomonede de la 10 la 16%;

• menținerea întreprinderilor sociale de inserție, amendamentul va fi prins în pachetul asumat;

• Sorin Grindeanu a mai anunțat într-o conferință de presă că anumite lucruri nu au fost convenite, încă, din cele solicitate de PSD: eliminarea plății CASS pentru o serie de categorii sociale speciale, printre care și veterani, invalizi, deținuții politici, văduve de război, părinți în concediu de creștere a copilului și a personalului monahal din cultele recunoscute (călugări, nu preoți – după cum a punctat liderul PSD);

• După adoptarea măsurilor, a punctat Grindeanu, se va adopta un alt nou proiect de lege pentru efectuarea modificărilor care nu vor fi prinse în cele 5 proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. În plus, liderul PSD a afirmat că ”am hotărât și pachetul PSD: azi au fost prezentate parte din măsurile pe care noi le propunem pe partea de relansare economică”.  

În același timp, printre cele mai importante măsuri acceptate de Coaliție și propuse de USR se numără:

• Un amendament USR care interzice bonusurile la autoritățile autonome, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară, ANRE, ANCOM, în următorii trei ani a fost acceptat în coaliție.

• Eliminarea obligației pentru firme de a face conversia împrumuturilor în capital social. Prevederea din lege a fost modificată astfel încât să fie exceptate startup-urile și să nu li se blocheze finanțarea, conform USR.

• Capital social majorat pentru firmele mici nou înființate, nu și cele deja existente: USR și UDMR au propus să nu crească capitalul social pentru firmele mici deja existente. Doar firmele noi vor trebui să pună 500 lei ca capital social, la înființare.

• Limitarea prin lege la autoritățile autonome (ASF, ANCOM, ANRE), a dreptului de a-și oferi bonusuri și prime doar dacă îndeplinesc criteriile de performanță și doar atunci când deficitul bugetar va fi de sub 3%. Propunerea din pachetul 2 e ca bonusurile să fie limitate la 2 salarii de ministru/an, adică 26.000 de lei, dar în lipsa performanței, cu deficit excesiv (>3% din PIB), primele și bonusurile vor fi limitate.

• Eliminarea asimilaților magistraților din lista celor care primesc pensiile magistraților. Azi nu doar magistrații, ci și o serie de funcționari publici, dar care totuși nu sunt magistrați, au aceleași drepturi. CCR s-a mai exprimat pe acest subiect și modificarea aceasta ar trece de CCR.

• Definirea rolului unor comisii de contestații în procesul de selecție a membrilor CA, deci la OUG 109/2011. Trebuie ca în cazul în care unii candidați sunt eliminați pe nedrept sau alții sunt admiși, deși nu îndeplinesc criteriile (de vechime într-un domeniu de activitate, de exemplu), să existe o cale de contestație înainte de a ajunge în instanță, unde procesele pot dura ani de zile.

• ⁠Alocarea de bani pentru investigațiile necesare monitorizării diabetului, AVC-urilor, a sarcinilor, dar și a câtorva boli rare.

Reacția mediului de afaceri la cumularea IMCA cu noua taxă pe afiliați

Confederația Patronală Concordia a transmis luni, după confirmarea păstrării IMCA laolaltă cu noua introducerea noii taxe pe afiliați, că aceasta este ”o decizie profund greșită cu un impact negativ cert asupra economiei”.

”Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), concomitent cu introducerea unei noi taxe pe cheltuielile intra-grup ale companiilor, este o decizie profund greșită, cu un impact negativ cert asupra economiei. IMCA a fost încă de la început o eroare de politică fiscală, iar păstrarea acesteia simultan cu o nouă taxă înseamnă dublarea poverii asupra acelorași companii și compromiterea șanselor de relansare economică. Un climat economic slăbit nu va aduce mai multe venituri la buget, ci mai puține. Mediul de afaceri și cetățenii nu mai pot purta singuri povara dezechilibrelor bugetare generate de clasa politică. România are nevoie de reforme reale, de eficientizarea cheltuielilor publice și de o împărțire echitabilă a responsabilităților. Concordia cere autorităților să își clarifice poziția: vrem reforme structurale care să înceapă cu eficientizarea cheltuielilor statului, nu ping-pong fiscal care să transforme mediul de afaceri în bancomatul clasei politice”, au transmis luni reprezentanții Concordia.

(Citește și: ”DOCUMENT/ Reforma fiscală – proiectul oficial: Crește impozitarea capitalului, crește taxarea tranzacțiilor financiare. Lista principalelor modificări”)

(Citește și: ”Reforma administrației locale se amână 2 săptămâni – concluzia ședinței de 5 ore a coaliției”)

***