Investitorii avertizează că marile economii intră într-o nouă perioadă de „dominare fiscală”, în care băncile centrale se confruntă cu o presiune tot mai mare de a menține artificial ratele dobânzilor la un nivel scăzut pentru a compensa costul record al împrumuturilor guvernamentale, potrivit Financial Times.
Cel mai proeminent caz este în SUA, unde președintele Donald Trump a cerut Rezervei Federale să reducă drastic dobânzile pentru a economisi miliarde de dolari din cheltuielile cu serviciul datoriei.
Dar povara datoriilor guvernamentale și costurile de împrumut în creștere în țări precum Marea Britanie și Japonia pun, de asemenea, presiune pe băncile centrale să relaxeze politica monetară, spun economiștii și investitorii, inclusiv prin alte mijloace, cum ar fi încetinirea planurilor de reducere a dimensiunii bilanțurilor lor (în urma crizelor din ultimele decenii, băncile centrale au cumpărat masiv titluri de stat, intenția fiind de a-și elibera în timp bilanțurile de aceste obligațiuni).
Datoriile guvernamentale mari și costurile în creștere „creează stimulente politice uriașe pentru guvernele din întreaga lume să pună presiune pe băncile centrale să reducă dobânzile”
Combinația dintre datoriile guvernamentale și costurile sporite „creează stimulente politice uriașe pentru guvernele din întreaga lume să pună presiune pe băncile centrale să reducă dobânzile”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor la Harvard și fost economist-șef al FMI.
Deși SUA se remarcă prin confruntarea explicită dintre administrație și Fed, creșterea globală a costurilor împrumuturilor pe termen lung, alimentată de cheltuielile guvernamentale, a pus și alte bănci centrale sub presiunea piețelor de a-și ajusta politicile pentru a ține sub control randamentele în creștere.
„Am intrat într-o nouă eră a dominării fiscale”, a adăugat Rogoff.
În SUA, analiștii spun că actuala discrepanță dintre dobânzile pe termen scurt — care sunt în mare parte influențate de politica băncii centrale — și costurile de împrumut pe termen lung, mai puternic dictate de piețe, reflectă parțial îngrijorarea că politica monetară va fi menținută mai relaxată decât ar fi necesar pentru a controla prețurile de consum.
Diferența dintre randamentele titlurilor de Trezorerie pe doi ani și cele pe 30 de ani este aproape de cel mai ridicat nivel din 2022.
Piețele anticipează cinci reduceri de dobândă în SUA până la sfârșitul anului viitor, fără a vedea niciun risc de recesiune
Thierry Wizman, strateg global pe piețele de dobânzi la Macquarie Group, a afirmat că există semne ale unei „strategii de capturare fiscală”, menționând piețele futures, care evaluează posibilitatea a cinci reduceri de dobândă de un sfert de punct până la sfârșitul anului viitor — deși marile bănci de pe Wall Street și-au îmbunătățit prognozele economice în ultimele luni (dobânzile scad în general când economia merge prost).
„(Cinci reduceri, n.r.) par excesive dacă nu iei în calcul o recesiune”, a spus Wizman.
Multe alte țări împărtășesc dinamicile datoriilor SUA — chiar dacă retorica de acolo nu este la fel de intensă.
OCDE spune că se așteaptă ca împrumuturile guvernamentale ale țărilor cu venituri ridicate să ajungă la un record de 17 trilioane de dolari anul acesta, comparativ cu 16 trilioane în 2024 și 14 trilioane în 2023.
Băncile centrale din piețele dezvoltate încă își readuc politicile monetare și bilanțurile la un cadru mai „normal”, după ani de relaxare cantitativă — achiziții masive de obligațiuni menite să sprijine economiile după criza financiară și pandemia de Covid.
Dar încercările de a reduce bilanțurile prin vânzarea acestor obligațiuni pot, de asemenea, să împingă randamentele în sus și să crească costurile cu serviciul datoriei guvernamentale.
Și în Germania costurile de împrumut au crescut la cel mai ridicat nivel din 2011
Dar chiar și în Germania, cunoscută mult timp pentru bugetele sale echilibrate, costurile de împrumut pe 30 de ani au crescut la peste 3% — cel mai ridicat nivel din 2011 — în mare parte din cauza planurilor noului guvern de la Berlin de a majora împrumuturile pentru a revitaliza infrastructura țării și a crește cheltuielile pentru apărare.
Unii economiști se tem că astfel de tendințe vor încuraja guvernele să treacă de la datorii pe termen lung la datorii pe termen scurt — făcând țările mai expuse la fluctuațiile ratelor dobânzilor.
„Volatilitatea face mai dificilă deținea datoriilor pe termen lung și, prin urmare, mai dificilă emiterea lor”, a spus Matthew Morgan, șeful departamentului de instrumente cu venit fix la Jupiter Asset Management.
(Citește și: ”Dobânzile ne-au ajuns din urmă – datoria publică crește doar din costul finanțării. Prețul leilor a ajuns la valori record”)
***
Urmărește-ne pe Google News
