Extinderea ciclului electoral din 2024 până în iunie 2025 și ieșirea din matcă a deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% (ESA) din PIB anul trecut, de departe cel mai mare din Europa, a deteriorat de o manieră severă costul mediu al datoriei publice, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Astfel, costul mediu al datoriei publice, adică nivelul mediu al dobânzii plătite la datoria României, a sărit de la 3,6% în final de 2023, la un nivel de 4,8% în aprilie 2025, arată cele mai recente date disponibile.
Datoria publică a bătut în aprilie pragul de 1.000 mld. lei
Costurile ridicate de finanțare la împrumuturile în monedă națională și la cele în valută au început să majoreze costul mediu al datoriei guvernamentale și chiar să adauge greutate tot mai mare la povara dobânzilor asupra serviciului datoriei, care a ajuns în aprilie la valoarea record de 1.013 miliarde de lei.
În ceea ce privește costurile din piața internă, trendul descrescător al dobânzilor suverane (manifestat în 2020 și 2021) a fost puternic inversat în perioada 2022-2024, costul atragerii de împrumuturi noi în monedă națională majorându-se, în medie, cu circa 3 puncte procentuale pentru majoritatea scadențelor.
Așa s-a ajuns ca, în aprilie 2025, costul mediu al datoriei publice contractate pe piața internă să ajungă la un nivel record de 6,2%, de la 4,6% în decembrie 2023 și de la 3,2% în decembrie 2020.
Notă: Nu include dobânzile aferente finanțării temporare. costul mediu a fost calculat ca raport între plățile preconizate de dobânzi pentru anul 2025 și soldul datoriei publice guvernamentale existent la finele anului 2024.
Economist: Costurile cu dobânzile ale României sunt nesustenabile
În plus, în lipsa unei scăderi a dobânzilor suverane (cele mai mari din UE) costul mediu al datoriei publice guvernamentale va continua să crească în următorii ani, adăugând la povara bugetară, pe măsură ce mai multe emisiuni de titluri de stat luate în perioada pandemică la dobânzi mici vor ajunge la scadență, iar aceste scadențe vor fi plătite din credite noi luate la dobânzi mai mari (refinanțări).
Ca idee, scadențele din acest an, atât pe datoria internă cât și pe cea externă, se ridică la aproape 106 miliarde de lei.
Mai mult, dacă nu înregistrăm o creștere economică de peste 3%, datoria publică ca procent în PIB va crește doar din dobânzi.
Conform specialiștilor, costurile suverane de îndatorare sunt deja la niveluri nesustenabile: faptul că datoria publică ca procent din PIB crește doar din dobânzi „ne duce la concluzia că să reversăm tendința crescătoare a datoriei publice va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, spune Ciprian Dascălu (foto), economistul șef al BCR. Ceva ce România nu a înregistrat decât în 3 ani în ultimii 20 de ani – 2013, 2014 și 2015.
România încă are o datorie publică destul de redusă (56,6% din PIB în aprilie) comparativ cu țările din regiune, dar creșterea deficitului în perioada 2019-2023 a fost cea mai ridicată, iar costurile cu dobânzile ale României sunt ca procent din venituri fiscale pe locul al doilea din UE, după Ungaria, la aproape 6% din total venituri fiscale.
Versus 2019, România a avut a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de circa 17 puncte procentuale – o evoluție ce iese în evidență nu doar în regiune, ci în întreaga Europă.
„Nu prea mai avem loc de întors cu consolidarea fiscală. Doar din costurile de finanțare practic acumulăm datorie publică și creștem raportul dintre datorie publică și produsul intern brut”, a afirmat Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, într-o conferință la Banca Națională a României din debutul lunii iunie.
Ce influențează datoria publică
Deficitul este marele factor care contribuie în ultimii 8 ani la creșterea datoriei publice. Costul de finanțare începe și el să devină un input tot mai important în efectul de bulgăre sub care crește datoria publică a României
În 2025, conform calculelor BCR, doar serviciul datoriei publice/dobânzile vor avea o influență în creșterea datoriei publice ca procent din PIB de peste 2 puncte procentuale, un impact similar ca în 2024. În timp ce doar inflația va mai reuși, la fel ca în 2024, să țină în frâu creșterea datoriei publice.
„Până acum am avut o deflatare a datoriei – ne-a ajutat mai mult inflația și mai puțin creșterea PIB real în a menține sub control raportul datoriei publice și PIB”, conform lui Dascălu.
„Până acum ne-a ajutat la nivel de sustenabilitate cât plătim rata de dobândă comparativ cu cât e creșterea economică. Această creștere economică nominală ne-a ajutat foarte mult să menținem datoria publică ca procent din PIB la niveluri digerabile, dar dacă ne uităm la cât plătim acum – cât avem acum costul (mediu) cu datoria publică, este undeva la 4,8% – dar dacă ne uităm la 7,5%, cât sunt dobânzile pe 10 ani… Pe următorii 10 ani, dacă ne gândim la un PIB potențial de 2,5-3,0% real, cu o inflație de 2,5-3,0%, mai mult de 5-6% creștere de PIB nominal nu vom avea. Asta înseamnă că doar din dobânzi, datoria publică ca procent din PIB va crește. Asta ne duce la concluzia că să reversăm trendul ascendent al datoriei publice ca procent din PIB va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, a explicat economistul BCR.
Cum am ajuns la așa dobânzi
Dobânzile astronomice sunt o consecință inclusiv a pierderii încrederii piețelor financiare și a investitorilor în angajamentele României, după ani de nerespectare a țintelor de deficit.
„Ne lipsește seriozitatea. Undeva prin 2016 studiam Croația, care (ca rating suveran) era cu 2 trepte sub România și se împrumuta mai scump decât România cu peste 100, aproape 200 puncte de bază (2 procente – n.r.). Acum România se împrumută mai scump decât Croația cu peste 300 de puncte de bază (3 puncte procentuale). Ne împrumutăm mai scump decât Serbia care nu e investment grade decât de la o agenție de rating. Ne împrumutăm la nivelul Turciei, ca cost. Acum câteva săptămâni am fost la Londra, am avut vreo 30 de întâlniri. Cam toată lumea nu ne compara cu Cehia, Ungaria, Polonia, ci cu Columbia și Panama din perspectiva datoriei publice și a necesarului de finanțare. Suntem unul din cei mai mari emitenți din țările emergente – asta a pus implicit o presiune pe costul de finanțare”.
Potrivit lui Ciprian Dascălu, dacă deficitele bugetare mari de până acum au sprijinit convergența nivelului de trai al cetățenilor români spre media UE, odată cu reducerea deficitelor această viteză de convergență va încetini.
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
