În contextul avansului neașteptat de mare al inflației în luna iulie – care a dat peste cap inclusiv proiecțiile BNR -, economiștii ING și-au majorat prognoza, anticipând că aceasta ar putea atinge un nivel de două cifre în septembrie și ar putea încheia anul la un nivel de 9.3%.
Având în vedere caracterul tranzitoriu al acestui șoc, arma principală a BNR ar urma să fie stabilitatea cursului și nu ajustarea dobânzilor. O bună parte din bunurile de consum sunt importate, prețurile acestora fiind susceptibile la variațiile cursului leu/euro (în primul semestru, importurile s-au ridicat la 64,3 mld. euro, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut).
Inflația din România a crescut puternic în iulie, ajungând la 7,8% – mult peste prognozele din piață (economiștii ING anticipau un nivel de 6,4%)). Întreaga deviație a provenit din sectorul energetic, în special din prețurile la electricitate, care au urcat cu aproape 62% față de luna precedentă.
”Șocul inflaționist din iulie a modificat semnificativ perspectivele pe termen scurt. Ne așteptăm acum ca inflația să se apropie de 10% în această toamnă și să încheie anul la 9,3%. Cu toate acestea, efectele de bază puternice ar trebui să ducă la o dezinflație accentuată în a doua jumătate a anului 2026. BNR este așteptată să mențină actuala rată de politică monetară de 6,50% pe parcursul acestui puseu inflaționist, bazându-se pe răbdare și ajustări fine. Presupunând că nu vor exista perturbări majore fiscale sau valutare, inflația ar trebui să revină la țintă până în trimestrul al treilea din 2026 (potrivit BNR) sau în primul trimestru din 2027 (în opinia noastră), permițând un început prudent al relaxării politicii monetare din mijlocul lui 2026”, notează Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România, într-un raport transmis investitorilor.
Traiectoria inflației – vârf aproape de 10% și final de an în jur de 9%/ Ritmul dezinflației va depinde de creșterea economică, dinamica salariilor și așteptările inflaționiste
Șocul generat de energie în iulie a ridicat întreaga traiectorie a inflației. Analiștii ING se așteaptă acum ca inflația să continue să crească în următoarele luni, atingând un vârf în jurul lunilor septembrie sau octombrie, ușor sub 10% (comparativ cu prognoza anterioară de 8,2%).
”O valoare temporară cu două cifre devine acum posibilă. În consecință, prognoza noastră pentru finalul anului 2025 a fost revizuită la 9,3%, ținând cont atât de creșterea din iulie, cât și de presiunile viitoare asupra prețurilor, generate de măsurile fiscale precum majorarea TVA și a accizelor începând din august”, se arată în analiza citată.
Aceasta reiterează caracterul tranzitoriu. Începând cu mijlocul anului 2026, efectele de bază puternice ar trebui să tragă inflația semnificativ în jos.
”Estimăm o scădere a inflației la 4,3% până la sfârșitul lui 2026 și sub limita superioară a țintei BNR de 3,5% la începutul lui 2027. Totuși, ritmul dezinflației va depinde de factori mai largi, precum creșterea economică, dinamica salariilor și așteptările inflaționiste, pe care BNR le va monitoriza în continuare. Scenariul nostru de bază presupune că inflația se va normaliza la valori scăzute de o singură cifră în a doua jumătate a lui 2026”, notează specialiștii ING.
Dobânzile ar putea scădea cu un punct procentual abia în a doua parte a anului viitor
În ciuda surprizei inflaționiste, nici economiștii ING nu se așteaptă ca BNR să modifice dobânzile. Acestea ar putea fi reduse în a doua parte a anului viitor, odată ce efectul de baza va readuce inflația mai aproape de ținta băncii centrale. Analiștii băncii olandeze anticipează o rată de politică monetară în jur de 5,5%, până la sfârșitul lui 2026, față de 6,5% în prezent.
”La prezentarea Raportului asupra inflației din august, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că, în lipsa unor șocuri majore, ratele de piață s-ar putea îmbunătăți ușor pe termen scurt. El și-a exprimat speranța că nu va fi nevoie de majorări ale dobânzii și a reiterat că deprecierea monedei nu este o soluție viabilă pentru problemele de competitivitate ale României”, comentează ei.
Riscuri cheie: politica fiscală și cursul de schimb/ Stabilitatea monedei, principala armă a BNR în lupta cu inflația
Privind înainte, considerăm că politica fiscală și evoluțiile cursului de schimb reprezintă principalii factori de risc pentru perspectivele inflației și ale politicii monetare.
Pe partea fiscală, pachetul de consolidare al guvernului va adăuga presiuni inflaționiste în lunile următoare, dar impactul său general este deja în mare parte anticipat. O relaxare a disciplinei fiscale ar putea stimula cererea și presiunile asupra prețurilor, ceea ce ar putea forța BNR să adopte o atitudine mai agresivă.
Stabilitatea cursului de schimb este o altă ipoteză crucială: până acum, leul a rămas stabil în jur de 5,07 lei/euro, ceea ce a contribuit la limitarea inflației importate. Orice depreciere semnificativă a leului ar reprezenta un risc în sus pentru traiectoria inflației, putând determina banca centrală să reacționeze (probabil prin intervenții pe piață și/sau înăsprirea lichidității, mai degrabă decât prin majorări de dobândă).
”Deocamdată, stabilitatea monedei rămâne strategia preferată de BNR, iar comentariile recente confirmă că rata nominală de schimb va fi protejată ca ancoră anti-inflație”
(Citește și: ”Mugur Isărescu, despre economie: ”Sperăm să nu majorăm dobânzile – ar crea o recesiune care ar dărâma veniturile bugetare / Disciplina fiscală, esențială ca țara să își revină” – Creșterea PIB, între zero și 1% pe orizontul de 12 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
