Consiliul Superior al Magistraturii acuză, într-o informare trimisă Comisiei Europene, că propunerea legislativă privind pensiile ocupaționale pentru magistrați, așa numitele pensii speciale, este „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
În contextul „incertitudinilor” generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, aproximativ 200 judecători au notificat CSM în legătură cu intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare.
Consiliul a trimis Comisiei Europene o informare cu privire la situația actuală a sistemului judiciar și la ultimele evoluții referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaționale pentru magistrați, considerând că intervențiile legislative intenționate sunt lipsite de o justificare reală și lipsa consultării,
„În continuarea vizitei în cadrul misiunii de evaluare a Comisiei Europene din data de 10 martie 2025, organizată în contextul elaborării Raportului privind statul de drept, precum și a discuțiilor ulterioare referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaționale pentru magistrați, dorim să vă transmitem informații suplimentare privind ultimele evoluții. Procedura de elaborare și dezbatere a propunerii legislative menționate este marcată de deficiențe grave din perspectiva dialogului interinstituțional și a lipsei oricărei raportări la principiile și celelalte exigențe care rezultă din Constituția României și din documentele internaționale relevante. Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, rațiunile promovării acestuia ținând exclusiv de considerente electorale”, menționează CSM, în document.
„Situația generată de noul demers normativ va avea consecințe și mai grave, întrucât vor fi afectate major gradele superioare de jurisdicție (Curțile de apel și Instanța supremă), fără posibilitatea de a compensa într-un termen rezonabil deficitul major de judecători care s-ar crea prin plecările din sistem în condițiile în care nu mai există suficienți judecători care să îndeplinească condițiile necesare pentru promovare”, atrage atenția CSM în informarea către Comisia Europeană.
Conform Consiliului, situația prezentată pune în lumină „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
„Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficiența și calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, în condițiile în care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea. În mod deliberat este ignorat faptul că independența justiției, esențială pentru existența unui stat de drept, implică și securitatea financiară a magistraților și tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susținut al magistraților români care, în pofida unor condiții de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaș. În același timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistrații români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicții și incompatibilități din statele Uniunii Europene. În acest fel, în mod nedrept încrederea societății în justiție este știrbită, iar denigrarea magistraților reprezintă o constantă în multe luări de poziție, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora”, menționează Consiliul Superior al Magistraturii în documentul remis CE.
Ce beneficii au și ce ar putea pierde magistrații prin reformarea în variantă dură a pensiilor speciale
Conform unui proiect amânat în Senat, se propune o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65% pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu dar şi accelerarea creşterii vârstelor standard de pensionare pentru aceste categorii de persoane.
Astfel, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime începând de la 65 de ani.
(Citește și: După judecători, și procurorii își apără pensiile; magistrații arată spre politic: „modificările legislative aberante” din 2018 au fost o „invitație la pensionare”)
****
Urmărește-ne pe Google News
