Creșterea vârstei de pensionare a magistraților nu va mai fi etapizată, ci se va face brusc, de la 1 ianuarie 2026, dată de la care judecătorii și procurorii se vor putea retrage din activitate doar la 65 de ani. Aceasta, doar dacă Parlamentul va vota un amendament introdus la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, și dacă CCR nu va declara neconstituțională modificarea legii privind reforma pensiilor speciale.
Principalele modificări, cele care taie din privilegiile de care beneficiază acum judecătorii și procurorii și care, foarte probabil, vor fi respinse de CCR:
- reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent
- începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani
România trebuie să modifice reforma pensiilor speciale (Legea nr. 282/2023), intrată în vigoare anul acesta, pentru că un jalon din PNNR recondiționează virarea unor fonduri de o reformă reală a pensiilor speciale.
Legea în vigoare, care a „bifat” jalonul 215 din PNRR, a fost criticată de Comisie, dar și de experții Băncii Mondiale, pentru că reduce nesemnificativ subvențiile acordate de la buget pentru acoperirea sumei ce depășește drepturile de pensie aferente contribuțiilor plătite de-a lungul carierei.
Amendamentul de ultimă oră prevede pensionarea magistraților la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026
Comisia pentru muncă a eliminat tabelele cu eșalonarea creșterii vârstei de pensionare a magistraţilor potrivit cărora în 2045 urma să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.
Președintele Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon (PSD), citat de Agerpres, a explicat că, în urma acestor modificări, magistrații se vor pensiona la împlinirea a 65 de ani, cu o vechime de minim 25 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraţilor şi a fost acceptat amendamentul USR pe acest aspect.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Potrivit preşedintelui Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, în urma acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 magistraţii vor ieşi la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Aviz negativ al CSM: proiectul ”e în contradicție cu independența justiției”
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, miercuri, proiectului de lege ce schimbă condițiile de pensionare a magistraților.
„Toate modificările preconizate în procedura parlamentară în curs sunt într-o evidentă contradicție atât cu principiul independenței justiției, cât și cu celelalte principii constituționale referitoare la securitatea juridică și predictibilitatea cadrului normativ, protecția așteptărilor legitime ale destinatarilor legii, egalitatea în drepturi și nediscriminarea, astfel cum au fost subliniate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale” – spune comunicatul CSM.
CSM invocă deciziile în care CCR a stabilit, în mod repetat, că reducerea subvențiilor pe care le primesc magistrații în totalul pensiei afectează chiar principiul independenței justiției, întrucât nu ține cont de „aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
USR spune că proiectul nu reușește să evite motivele de neconstituționalitate: Coaliția de guvernare vrea „doar să se laude” înainte de prezidențiale
Coaliția de guvernare (PSD – PNL – UDMR) a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Legii 2082, dar acesta trebuie să treacă de filtrul judecătorilor CCR, care au o miză directă și imediată în această chestiune, pentru a a se conforma condiționărilor Bruxelles-ului.
Proiectul a fost dezbătut marți și miercuri în comisiile juridică, de buget-finanţe şi pentru muncă ale Camerei Deputaților și urmează să intre, miercuri, la votul în plen.
Conform USR, proiectul este doar o mișcare de imagine în pragul alegerilor prezidențiale, finalul cunoscut al demersului fiind acela al respingerii modificărilor la CCR, exact din cauza prevederilor care-i privesc pe magistrați.
„Partidele vechi au slăbit Justiţia scoţând din sistem magistraţi aflaţi în vârful lor de experienţă şi de pregătire şi au reuşit asta nu cu forţa, ci cu pensii speciale mai mari decât salariul în plată. În plus, instabilitatea legislativă i-a împins spre pensie şi pe aceia ce ar mai fi rămas dacă aveau certitudinea unor reguli care li se aplică şi în viitor. În acest haos, un sfert dintre judecători au ieşit deja la pensie în ultimii 4 ani, 75% dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc deja condiţiile, iar România pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere. Şi, cu toate acestea, Guvernul Ciolacu încearcă aceeaşi păcăleală în campania electorală, se preface că vrea să repare inechităţile create tot de PSD-PNL şi insistă în Parlament pe un proiect de lege neconstituţional, cu care vor doar să se laude, nu să îl şi aplice”, a declarat deputata USR Oana Ţoiu, membră a Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor.
(Citește și: Aviz negativ al CSM pentru modificările legislative ce afectează privilegiile magistraților)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Buna ziua, Din pacate CCR nu explica si ce inseamna „securitate financiara” si ce inseamna un „venit adecvat”. Avand in vederre ca, conform INSSE pentru o veata „normala” fara lipsuri ai nevoie de un venit de 4 000 ron, (https://dev.cursdeguvernare.ro/cos-consum-trai-decent-o-familie-10450-lei-luna.html). Oare personalul juridic de ce are nevoie de 6 ori un venit mai mare? Toate persoanele au nevoie de o siguranta financiara si salariatii cu minim pe economie, si pensionarii din agricultura si cei cu pensie minima, toti cei care in acest moment isi restictioneaza alimentia, chelutuielile cu utilitatile, alimentatia. Si aceste persoane ar trebuie sa fie motivate financiar sa nu fure de la angajator sau alte persoane pentru untrai mai bun si nu doar judecatorii si persoanele asimilate pentru a nu primii mita. Daca s-ar aproba in forma propusa legea acestea char afi fi „egalitatea în drepturi și nediscriminare” fata de noi ceillalti. Multumesc!