28 mai, 2025

Viitorul guvern va face o reprogramare a investițiilor din programele naționale Anghel Saligny, PNDL și cele ale CNI și va suspenda angajamentele de noi investiții și anumite proceduri de achiziții publice, în cazul investițiilor pentru infrastructura locală non-critică, reiese din documentele Ministerului de Finanțe, consultate de CursDeGuvernare.ro.

Guvernul are în prezent sarcina de a acoperi o gaură bugetară de 30 de miliarde de lei, astfel încât deficitul bugetar să fie redus de la 9,3% (ESA) din PIB cât mai aproape de ținta 7% din PIB.

Bolojan anunță o prioritizare a investițiilor

Președintele Nicușor Dan a declarat că nu dorește majorarea taxelor și a avut în ultima perioadă mai multe întâlniri cu miniștrii din guvernul interimar, cel mai recent marți, cu miniștrii interimari de la Dezvoltare și de la Fonduri și Investiții Europene. Anterior, președintele Dan a avut întâlniri extinse cu ministrul Finanțelor Tanczos Barna și specialiștii din minister pentru a identifica mixul de măsuri pentru reducerea deficitului.


Totodată, Ilie Bolojan, președintele Senatului și principalul candidat pentru funcția de premier, a declarat miercuri, după consultările informale de la Cotroceni pe programul de guvernare al unei viitoare majorități, că este nevoie de prioritizarea investițiilor și ”reeșalonarea” unora.

Alte măsuri ale Ministerului de Finanțe vizează limitarea creșterilor salariale în companiile de stat cu performanță slabă, limitarea plății concediilor medicale și a decontării serviciilor medicale. Acestea au fost deja modelate de specialiștii din Minister, cu un impact estimat de 5 miliarde de lei în cheltuieli.

Toți ochii pe investițiile locale – Unele sunt nefezabile

În ceea ce privește reprogramarea investițiilor finanțate din bugetul de stat, 13,5 miliarde lei au fost alocate prin bugetul pe 2025 pentru programele Anghel Saligny, PNDL și cel al Companiei Naționale de Investiții (CNI), aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării.

  • Anghel Saligny are buget de 10 miliarde de lei, din care 6,3 miliarde de lei era la momentul adoptării bugetului suma pentru investițiile nefacturate, restul de 3,7 miliarde fiind, la momentul lunii februarie, valoarea restanțelor.

  • Bugetul pentru investițiile rămase de finanțat prin PNDL este de 1 miliard de lei. În cazul acestui program, la momentul aprobării bugetului de stat, facturile restante se ridicau la 40% din bugetul alocat.

  • Bugetul alocat în 2025 pentru Compania Naţională de Investiţii este de 2,5 miliarde de lei, fără facturi restante, o creștere semnificativă comparativ cu bugetul inițial 2024.

  • Specificul Ministerului Dezvoltării este că, în a doua parte a anului, investițiile având un anumit ritm, în măsura posibilităților financiare se mai alocă suplimentări financiare pentru bugetul Ministerului Dezvoltării.

La momentul aprobării bugetului de stat, se vorbea despre faptul că pe parcursul anului vor mai fi aduse suplimentări de buget, așa cum a fost și anul trecut. Aceste suplimentări sunt acum puse sub semnul întrebării.

Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, după întâlnirile avute cu o zi în urmă cu ministrul interimar al Dezvoltării Cseke Attila și cu cel al Fondurilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș, că discuțiile au fost tehnice, pentru a găsi zonele din care pot fi făcute reduceri de cheltuieli.

Șeful statului: ”Să vedem viziunea partidelor”

El a precizat, înaintea discuțiilor informale de miercuri cu partidele politice, că așteaptă să vadă și viziunea acestora pe acest subiect.


”Au fost discuții tehnice pentru a găsi locuri din care să putem să tăiem din cheltuielile statului. Sunt niște locuri, acum să vedem viziunea partidelor”, a declarat miercuri președintele, contextul fiind că PSD condiționează într-o anumită măsură participarea la guvernare de programele de investiții locale.

Ministerul Finanțelor a modificat de o manieră semnificativă prezentarea cu care se duce în fața investitorilor care împrumută România, introducând în documentele din ultimele luni măsuri semnificative pe partea de politică fiscală față de documentele anterioare.

Guvernul a înghețat deja mare parte din cheltuielile structurale ale bugetului, dar deficitul se duce spre 9%

La capitolul măsuri cu care se ”marketează” Ministerul Finanțelor sunt incluse și unele deja adoptate în final de 2024 pentru ținerea sub control a deficitului prin controlul cheltuielilor:

  • înghețarea angajărilor în sectorul public – cu scopul de a limita creșterea cheltuielilor cu personalul (care a fost de +23,8% an/an în 2024);

  • înghețarea tuturor pensiilor și drepturilor de asistență socială, inclusiv alocațiile pentru copii și bursele studențești, precum și limitarea subvențiilor pentru transportul studenților, cu impact estimat în 2025 de 23 miliarde de lei;

  • înghețarea salariilor de bază, bonusurilor, alocațiilor de hrană, plăților pentru ore suplimentare și a altor compensații în sectorul public, plus reducerea cu 50% a voucherelor de vacanță, cu impact estimat de 35 miliarde de lei;

(Citește și: ”ANRE: Unele investiții în rețele de gaze, finanțate prin programul Anghel Saligny, sunt nefezabile – Localitățile sunt prea departe de sistemul Transgaz”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Reducerea BUGETARILOR. În absolut toate ministerele sunt paraziți. Cel puțin 300000 trebuie eliminați.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Reducerea BUGETARILOR. În absolut toate ministerele sunt paraziți. Cel puțin 300000 trebuie eliminați.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: