Așteptările economice ale companiilor germane care activează în economia României s-au deteriorat semnificativ în debutul lui 2025 față de anul trecut, iar disponibilitatea lor de a investi a scăzut notabil, reiese din chestionarul de primăvară realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Potrivit AHK, nicio companie din cele 82 care au participat la sondaj nu consideră că perspectivele economiei românești sunt mai bune anul acesta comparativ cu anul trecut. Mai mult, proporția celor care consideră că perspectiva economică a României s-a înrăutățit a crescut la 57% în sondajul de primăvară, comparativ cu 38% în sondajul anterior.
De menționat că majoritatea companiilor din sondaj au între 1 și 99 de angajați, iar 7% au peste 1.000 de angajați în țara noastră. Germania este principalul partener comercial al României, cu schimburi bilaterale de 42,1 miliarde de euro în 2024 (+1% față de 2023). Per total, în 2024, exporturile din către Germania s-au ridicat la 19,8 mld. euro (+1,4%), iar importurile României din Germania au atins 22,4 mld. euro (+0,6).
O treime din companiile germane își vor crește investițiile anul acesta
În ceea ce privește disponibilitatea companiilor de a investi, se remarcă o creștere a răspunsurilor care spun că investițiile vor scădea anul acesta – de la 20% în 2024 în 30% în 2025. Cu toate acestea, o treime din companii spun că își vor crește investițiile.
Totodată, un alt semnal negativ este creșterea semnificativă a intenției de reducere a numărului de angajați – expresie a scăderii cererii, a presiunii costurilor și a necesității de creștere a productivității. Astfel, dacă în 2024 doar 18% din companii spuneau că intenționează să-și reducă efectivul de salariați, acum procentul celor care vor să facă disponibilizări a crescut la 34%.
Scăderea cererii, politica economică și costurile cu forța de muncă, printre marile preocupări
Cele mai presante preocupări ale companiilor germane din România, în primăvara lui 2025, sunt slăbirea cererii din piață, politica economică guvernamentală și costurile cu forța de muncă. Prețurile cu input-urile și-au diminuat importanța la nivelul percepției asupra riscurilor în dezvoltarea economică a companiei în următoarele 12 luni. De asemenea, barierele comerciale și percepția de avantajare a companiilor naționale au crescut la nivelul preocupărilor.
Pentru a atenua consecințele deficitului de personal calificat, majoritatea companiilor extind formarea profesională internă (64%), digitalizează operațiunile (54%), intensifică cooperările cu instituțiile de învățământ (38%), majorează salariile peste nivelul pieței (37%) și motivează angajații aflați în la vârsta pensionării să rămână în companie (36%).
Apartenența la UE, cartea de joc a României
În general, principalul element care face România atractivă la nivel investițional este apartenența la UE, în timp ce nivelul de impozitare nu este neapărat considerat favorabil sau defavorabil. Singurul an din ultimii 10 în care nivelul de impozitare a fost văzut drept mai mult decât mulțumitor a fost 2021.
În același timp, impredictibilitatea politicilor economice sunt cel mai negativ factor în percepția companiilor germane, urmat de infrastructură – care este văzută ca un avantaj pe termen lung cu condiția dezvoltării sale.
Costurile mici cu forța de muncă nu mai sunt un avantaj comparativ al României. Celelalte atuuri
La rândul lor, costurile cu forța de muncă nu mai sunt un element atât de „mulțumitor” ca în anii trecuți, cu toate că acestea nu sunt văzute nici ca un dezavantaj considerabil. Productivitatea angajaților este în continuare cel mai important factor pentru companii, adică capacitatea angajaților de a genera venituri servisând din ce în ce mai mulți clienți într-un interval de timp.
Percepția asupra Guvernului. Dorința adoptării euro scade
Totodată, 64,6% din companiile participante la sondaj consideră măsurile luate de guvern în ceea ce privește condițiile-cadru pentru investitori ca fiind neutre. 25,6% le consideră negative, iar 8,5% drept pozitive. Situația e mai bună în ce privește percepția măsurilor luate de guvern pentru sprijinirea transformării energetice.
Numărul respondenților care doresc introducerea monedei euro s-a redus, la 43%, de la 64% în 2024, în timp ce 9 din 10 companii spun că ar investi din nou în România dacă ar trebui să ia din nou decizia inițială de investiție.
Companiile își diversifică furnizorii și umflă stocurile
De menționat și faptul că firmele germane din România au început în mod activ să-și diversifice baza de furnizori, aplicând inclusiv strategii duble de aprovizionare, dar și să-și adapteze stocurilor prin umflarea acestora.
În mod natural, majoritatea văd noile bariere și conflicte comerciale drept cel mai mare risc geopolitic în următorii 5 ani. De asemenea, majoritatea se așteaptă „doar” la un impact ușor negativ asupra activității lor din cauza politicii tarifare și comerciale a noii administrații din SUA.
(Citește și: ”Cele 2 Românii – de dinainte și de după alegeri – indicatorii revenirii într-un echilibru fragil. Criza electorală s-a consumat, rămâne criza bugetară”)
(Citește și: ”Recâștigarea încrederii: Aprecieri puternice pentru obligațiunile în euro și dolari ale României, după alegeri – Intrările de capital străin se văd în aprecierea cursului”)
(Citește și: ”Directorul Trezoreriei: „E un obiectiv de țară să ne menținem ratingul de țară. Suntem în contact permanent cu agențiile de rating și investitorii””)
(Citește și: ”Nicușor Dan a depus jurământul de învestire: „Statul are nevoie de o schimbare fundamentală”. Discursul integral”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
