30 aprilie, 2025

Europa Centrală are un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în mare parte din această regiune dependentă de exporturi, care trebuie să găsească noi motoare de creștere într-un context de reorganizare a economiei mondiale, a avertizat un analist Moody’s Analytics, într-un interviu pentru Reuters.
Dintre toate țările din regiune, România stârnește cea mai mare îngrijorare, din cauza costurilor ridicate de finanțare și a deficitului record, peste nivelul din pandemie. În acest context, o consolidare fiscală urgentă este esențială, avertizează expertul.

Deși exporturile directe către SUA sunt reduse, Europa Centrală este una dintre cele mai dependente regiuni de comerț din Uniunea Europeană, cu exporturi de bunuri ca procent din producția totală variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia — toate peste media UE de 34,2%.

Tarifele au întunecat perspectivele pentru Europa în ansamblu, crescând riscurile de recesiune și reducând semnificativ perspectivele de creștere în Cehia, România și Ungaria, a declarat pentru Reuters Gaurav Ganguly, șeful departamentului de Cercetare Economică EMEA la Moody’s Analytics.


Divizia de analiză este o unitate separată de cea care stabilește ratingurile de credit.

Izolaționismul SUA pune mari presiuni pe țările expuse sistemului comercial global

„Statele Unite se retrag într-un izolaționism. Asta pune o presiune uriașă asupra economiei globale, în special asupra țărilor expuse sistemului comercial global și care s-au bazat pe comerț ca motor al creșterii,” a spus el.

„Este foarte important ca aceste țări să găsească noi piețe de export, noi parteneri și noi motoare de creștere.”

Ganguly a spus că soluțiile ar putea include promovarea exporturilor, noi alianțe comerciale și de investiții, stimularea unor industrii noi sau atragerea de investiții străine din alte țări. „Mediul politic și cel tarifar sunt de așa natură încât creează probleme structurale majore pentru creștere,” a declarat el. „Dacă țările nu abordează aceste probleme, vor avea dificultăți nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu.”

Războiul din Ucraina, creșterea cheltuielilor pentru apărare și alegerile au contribuit la o majorare a împrumuturilor în Europa Centrală, Polonia și România — cele mai mari economii ale regiunii — înregistrând cele mai mari deficite bugetare din cele 27 de state membre ale UE anul trecut.


„În Polonia pare să existe o rigiditate semnificativă a cheltuielilor, ceea ce pune o presiune uriașă asupra eforturilor de consolidare fiscală pe partea de cheltuieli,” a spus Ganguly, adăugând că Polonia trebuie să depună mai mult efort pentru ca țintele sale de deficit redus să rămână credibile.

România stârnește cele mai mari motive de îngrijorare: Costurile finanțării datoriei publice au crescut, iar deficitul a depășit nivelul din pandemie

Deși nivelul datoriei în Polonia și România este încă sub media UE, costurile de deservire a datoriei Poloniei ca procent din PIB s-au dublat din 2021, în timp ce factura dobânzilor României a crescut cu un punct procentual, ajungând la 2,3% din PIB.

Ganguly a spus că este „mult mai îngrijorat” în legătură cu România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei de COVID-19. Datele din primul trimestru, publicate săptămâna trecută, au arătat o lărgire suplimentară a acestui decalaj față de anul precedent.

„Dacă guvernul nu acționează foarte urgent pentru a accelera consolidarea fiscală, atunci — mai ales în contextul unei perspective de creștere atât de sumbre — vom asista la o deteriorare a deficitului bugetar în 2025 și 2026,” a avertizat Ganguly, estimând un deficit de 8,4% din PIB în acest an și de 7,1% în 2026.

În timp ce Ungaria a reușit să își reducă deficitul anul trecut, în ciuda faptului că a avut cea mai mare factură cu dobânzile din UE, guvernul merge mai departe cu reduceri substanțiale ale impozitului pe venit înaintea alegerilor din 2026, chiar și în contextul riscurilor la adresa creșterii și al inflației ridicate.

(Citește și: ”Vârfurile de plată a datoriei publice, în 2025: Iulie, octombrie și noiembrie – lunile critice. Fidelis și Tezaur – încărcare mare în acest an”)


***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: