28 aprilie, 2025

Raportul dintre cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale) a fost de 88,6% în primele 3 luni ale anului, față de 86,1% în primele 3 luni din 2024, conform datelor din execuția bugetară.

Asta înseamnă că, din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale, în primele 3 luni ale anului 2025.


Dacă la cheltuielile rigide adăugăm și plățile de dobânzi din primele 3 luni, raportul dintre cheltuielile rigide și veniturile ciclice ajunge la 99%, ceea ce înseamnă o copleșire totală a bugetului.

Acest raport statistic simplu arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.

Datele indică spre tensionarea în continuare a bugetului

Execuția bugetară pe primele 3 luni ale acestui an arată un deficit bugetar de aproape 2,3% din PIB (cu 0,24 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a lui 2024). Evoluția a venit pe fondul mutării plății unor restanțe de la finalul anului 2024 în primele luni ale lui 2025, strategie care au făcut posibil un deficit cash de 8,65% din PIB în 2024 (față de unul ESA de 9,3% din PIB).

Dar dincolo de efectele one-off (efect resimțit doar odată), datele privind cheltuielile permanente indică per total către tensionarea în continuare a bugetului, în condițiile temperării consumului – încasările de TVA au scăzut cu 2,7% în primele 3 luni față de primele 3 luni din 2024 (ușoară îmbunătățire față de -3,2% în primele 2 luni), echivalentul a 792 milioane de lei. Pe lângă efectul de bază ridicat și cel al temperării consumului, un efect s-a resimțit și din creșterea restituirilor (8,29 mld. față de 6,85 mld. lei anul trecut).


Per total, veniturile bugetare totale au însumat în primul trimestru 141,32 mld. lei, în creștere cu 6,9% față de primul trimestru din 2024, iar cheltuielile 184,98 mld. lei, în creștere cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește veniturile fiscale și cele cu contribuțiile de asigurări sociale (veniturile ciclice), acestea au fost de 119,45 mld. lei, plus 10,2% față de primele 3 luni din 2024, în timp ce cheltuielile rigide (cheltuielile de personal ale statului și cu asistența socială), fără cele cu dobânzile, s-au situat la 105,77 mld. lei, în creștere cu 13,3%, în mare parte ca urmare a anualizării impactului recalculării pensiilor în septembrie 2024 (+12,4% creștere an/an a cheltuielii cu asistența socială) și creșterii cheltuielii cu salariile bugetarilor cu 15,3% an/an.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut în primele 3 luni ale lui 2025 la 12,5 mld. lei, cu un avans procentual de 63,9%, față de 7,63 mld. lei în primele 3 luni ale lui 2024.

Cheltuielile rigide mari limitează posibilitățile de a crea valoare adăugată în economie

Conform proiecțiilor bugetare, cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale prognozate de Guvern ar trebui să se păstreze în 2025 la un procent apropiat de 80% din totalul veniturilor fiscale și contribuțiilor de asigurări estimate a fi încasate de buget în acest an.

Menținerea în zona pragului de 80-90% este importantă și se încearcă a se realiza prin plafonarea cheltuielilor de personal și a celor cu pensiile – creșterea cheltuielilor absolute pe cele două mari componente bugetare este însă explicată de faptul că plafonarea s-a făcut în final de an la nivelul lunii decembrie 2024, nu la nivelul lunii decembrie 2023.


O pondere crescătoare a acestor cheltuieli în total venituri fiscale și din contribuții de asigurări sociale limitează posibilitățile de a crea valoare adăugată în economie.

Problema nu este însă doar pe partea de cheltuieli, ci constă și în nivelul scăzut al veniturilor fiscale, în condițiile în care doar Irlanda are venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale mai mici ca noi, în toată UE. În 2024, România a avut venituri fiscale (impozite + contribuțiile de asigurări) de circa 27% din PIB.

Execuțiile bugetare arată depășiri sistematice pe țintele propuse de creștere a cheltuielilor de personal

Execuția bugetară pe 2024 arată că avansul cheltuielilor în anul electoral a fost semnificativ mai alert față de cel al veniturilor (+19%), cu mult peste proiecția din bugetul inițial (+10%), dar sub cea din rectificarea bugetară (+20,8%). Execuția principalelor categorii de cheltuieli în 2024 față de anul 2023 a arătat următoarele evoluții:

  • cheltuieli cu dobânzile: +18,5% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 13,8%, iar în rectificarea bugetară a fost de 21,6%);

  • subvenții: -5,1% (comparativ cu -29,2% în bugetul inițial și cu -8,3% în rectificarea bugetară);

  • alte cheltuieli: +79,3% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 33%, iar în rectificarea bugetară a fost de 49,1%);

  • cheltuieli de capital: +67,9% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 7,9%, iar în rectificarea bugetară a fost de 36,5%);

  • proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: +189,7% (față de +275,1% în bugetul inițial și de +405,4% în rectificarea bugetară);

  • proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +344,9% (comparativ cu +1.275,6% în bugetul inițial și cu +589,3% în rectificarea bugetară);

  • proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: +267% (creșterea programată în bugetul inițial de fost de 138,6%, iar în rectificarea bugetară a fost de 190,3%).

(Citește și: ”Execuția pe T1: deficit de 2,3% – Minus la încasările din TVA și fonduri europene – Plus 133% la impozitul pe dividende. A cântărit și mutarea unor cheltuieli de la finalul lui 2024”)

(Citește și: ”Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale)

(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: