Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, vineri, pentru a patra ședință la rând, să mențină nemodificată rata-cheie a dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,50%, precum și menținerea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 7,50%.
În spatele deciziei se află preocupări legate de presiunile inflaționiste în acumulare pe partea de energie, servicii și bunuri nealimentare, de traiectoria pronunțat fluctuantă a inflației anticipată în prima jumătate a anului și îngrijorări legate de procesul de consolidare fiscală al Guvernului, care va impacta cel mai probabil și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie.
Așteptările inflaționiste pe termen scurt încă sunt înalte
Conform comunicatului de presă transmis de oficialii BNR, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul patru din 2024, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6%, nivel similar celui atins la finele trimestrului trei.
Conform BNR, evoluția a fost consecința unor influențe contrare ale efectelor de bază dezinflaționiste de la nivelul prețurilor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial asupra unor prețuri de consum.
Banca Națională arată că așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor încă sunt înalte, ceea ce contribuie la avansul prețurilor de consum. O altă componentă este cererea solidă de bunuri, care a dat încredere companiilor în puterea lor de impunere a prețurilor mai mari.
În ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, grație unui efect de bază puternic datorat ieșirii din calculul ratei anuale a unei creșteri a inflației lunare de 1,1% în ianuarie 2024. În ritm lună/lună, inflația IPC a crescut în ianuarie 2025 cu 0,92%, o creștere substanțială a prețurilor de consum.
BNR sugerează o reducere a impactului negativ al exporturilor nete asupra dinamicii PIB, în final de an. Explicația: o temperare a consumului
Potrivit BNR, datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul patru din 2024 decât cea previzionată și în accelerare pronunțată, la 0,8%, de la 0,1% în trimestrul precedent.
Banca Națională arată că vânzările cu amănuntul și-au accelerat creșterea în mare parte din trimestrul patru din 2024, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent.
Totodată, BNR semnalează că impactul negativ al exporturilor nete asupra dinamicii PIB cel mai probabil s-a redus în final de an, în condițiile temperării consumului în decembrie.
Cifrele privind dinamica PIB din acest an au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mai mică a bunurilor românești pe piața internațională. Industria românească funcționează în prezent cu motoarele subturate, în timp ce ponderea antreprenorilor din România care au o viziune neutră asupra climatului investițional este în creștere.
Noi prognoze de inflație ale băncii centrale: Rata anuală a inflației va fluctua mult din cauza efectelor de bază, iar scăderea din a doua parte a anului nu va mai fi atât de pronunțată pe cât se anticipa
Banca centrală arată că, în ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2025.
„Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior”, arată BNR în comunicatul cu deciziile Consiliului de Administrație.
„Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”, se mai precizează în comunicatul BNR.
Riscurile pe care stă cu ochii BNR
Potrivit Consiliului de administrație al Băncii Naționale, surse de incertitudini și riscuri sunt și provin din:
- conduita viitoare a politicii fiscale, dat fiind impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective adoptate până acum care sunt necesare pentru respectarea Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE
- condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie,
- dinamicile prețurilor energiei și alimentelor,
- traiectoria viitoare a cotației țițeiului,
- tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale,
- războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, care generează incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit asupra evoluției pe termen mediu a inflației,
- măsurile de politică comercială ale noii administrații americane,
- absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, fonduri esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare
Dobânda cheie rămâne la aproximativ 1,5 puncte procentuale distanță de rata anuală a inflației
Banca Națională și-a schimbat abordarea și accentul în ultima parte a lui 2024, de la stimularea consumului prin relaxarea condițiilor financiare din economie și stimularea veniturilor bugetare, și s-a trecut la luarea în serios a incertitudinilor pe inflație. Creşterea anuală a preţurilor de consum a depăşit pragul de 2,5%, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale, fără întrerupere, din ianuarie 2021. Mai mult, de la începutul anului 2020, IPC a înregistrat o creştere cumulată de 44-45% care a erodat puternic puterea de cumpărare.
Efectele statistice de bază sunt favorabile în primele două-trei luni ale anului, în ciuda presiunilor inflaționiste puternice din economie, cu rate de creștere lună/lună a inflației de 1,1% în ianuarie 2024, de 0,81% în februarie 2024 și 0,42% în martie 2024. Asta înseamnă că, dacă inflația lunară IPC va veni în perioada următoare sub aceste niveluri, rata anuală a inflației va continua să scadă.
Primele luni din an aduc însă ajustări ascendente semnificative de prețuri în mediul de afaceri după majorările de salarii minime, accize și taxe prilejuite de trecerea anului (ordonanța trenuleț a Guvernului). Prețul carburanților la pompă din România, de exemplu, s-a majorat deja, în primele șase săptămâni ale anului, cu 46 de bani pe litru, creștere care se transferă ulterior și în prețul bunurilor transportate.
Dezinflația pe materii prime a fost marele factor pozitiv din 2023 și 2024, dar el a fost factor exogen, nu intern
Totodată, presiunile inflaționiste puternice se văd din dinamicile anuale ale serviciilor de bază și a bunurilor nealimentare de bază, care au înregistrat rate anuale de 6,7% în ianuarie.
În același timp, inflația structurală continuă să fie alimentată de deficitele bugetare record ale Guvernului (150 de miliarde de lei în 2024 și 134 miliarde de lei în 2025) și de disfuncționalitățile structurale ale economiei românești – oferta deficitară și cererea agregată excedentară – care în anumite situații sunt ”rezolvate” de guvern prin plafonări – de RCA, prețuri energie și de adaosuri comerciale.
Economia României a încetinit în 2024 și a fost sprijinită în mare parte de consum și de semnalele BNR din debutul și de la mijlocul anului privitoare la scăderea dobânzilor, care au produs o scădere semnificativă a costului creditelor de consum și ulterior un boom al finanțărilor noi pentru consum: 47 de miliarde de lei a fost suma creditelor noi de consum acordate de bănci în 2024, un record.
Când ar putea BNR să livreze primele scăderi de dobândă și ce condiții trebuiesc îndeplinite
ING Bank Romania anticipează două scăderi de dobândă din partea BNR în acest an, în a doua parte a anului, fiind necesară îndeplinirea unor condiții, în special în ceea ce privește temperarea presiunilor inflaționiste.
Totodată, analiștii BCR anticipează reluarea ciclului de scădere al dobânzilor de către BNR în luna august. Banca Națională a oprit ciclul de tăiere în octombrie din cauza presiunilor inflaționiste și a intensificării riscurilor și incertitudinilor.
„Ne așteptăm ca BNR să livreze trei scăderi de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la o rată a dobânzii cheie de 5,75% în 2025, cu riscuri pentru mai puține scăderi în funcție de ce se întâmplă pe plan fiscal și politic. BNR va prezenta în curând și o nouă prognoză asupra inflației care ar trebui să aducă o revizuire în sus a dinamicii inflației IPC pe termen scurt, cu persistență pe inflația de bază. Estimăm o inflație IPC de 3,7% an/an la final de 2025 și de 4,0% an/an pentru inflația de bază”, arată recent Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, într-un raport de analiză.
Încă de dinainte de luna iulie 2024, când BNR a făcut prima scădere a ratelor de dobândă, așteptările nu erau ca Banca Națională să înceapă un ciclu extins de scădere a dobânzilor, ci mai degrabă un ciclu scurt, de moderare în jos a acestora. Asta a însemnat mai degrabă o reașezare a dobânzilor pe un palier ușor inferior, dar în continuare setat la înălțime (6% rata-cheie în debutul lui 2025), în contextul macroeconomic internațional și intern încă neclar, în care în România încă avem multiple plafonări de prețuri, Guvernul este așteptat să vină cu noi majorări de taxe, iar în SUA se propun politici macroeconomice puternic inflaționiste/stagflaționiste.
Provocări semnificative la adresa sustenabilității creșterii economice
Momentan economia românească se găsește într-o perioadă de reajustare a ciclului economic, stimulată de impulsul fiscal record al guvernului (7-8% deficit bugetar raportat la PIB) și majorarea veniturilor populației, care trag în sus consumul de bunuri din import, iar în același timp confruntată cu cerere externă slabă în industrie și IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului bugetar, puternic inflaționist. Totodată, incertitudinea politică și cea de pe frontul comercial reprezintă noi elemente de risc.
Asta înseamnă, pe de o parte, că BNR trebuie să încerce să asigure o aterizare lină a economiei și să sprijine finanțarea internă a deficitului bugetar și a economiei, iar pe de altă parte că marja de manevră este una mai restrânsă. În mod normal, la un așa deficit bugetar inflaționist în afara unei crize economice, BNR ar trebui să țină un grad de restrictivitate pe politica monetară.
Relevant pentru noi scăderi de dobândă este cât de mare este diferența între rata cheie de dobândă a BNR și rata anuală a inflației, care arată cât spațiu pentru noi reduceri are banca centrală. Până acum, oficialii BNR au semnalat intenția de a păstra dobânzile real pozitive (un anumit grad de restrictivitate) pentru ceva timp, inclusiv pentru a contrabalansa deficitul bugetar record și în corelație cu intențiile bancherilor centrali de la băncile mari (politica “higher for longer” – dobânzi mai mari pentru mai mult timp).
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
