Sumele mai mari ca niciodată pe care le pune la dispoziție programul UE de redresare post-pandemie (MRR, prin care sunt finanțate PNRR-urile naționale) riscă să se suprapună cu finanțarea acordată de bugetul obișnuit al UE, avertizează un raport al Curții de Conturi Europene.
Problema principală este modul în care este conceput MRR: plățile nu sunt legate de costuri, ci recompensează atingerea unor jaloane și a unor ținte.
Din această cauză, Comisia nu știe de multe ori pe ce s-au cheltuit efectiv banii din PNRR.
”Există un risc tot mai mare să se plătească de două ori pentru aceeași acțiune cu bani europeni. (…) Mecanismele de control existente nu sunt suficiente pentru a atenua în mod corespunzător riscul crescut de dublă finanțare”, este concluzia auditorilor europeni.
Cele două mecanisme europene ce riscă să genereze dublă finanțare
Misiunea de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în UE și între țările acesteia a fost, până acum, încredințată exclusiv fondurilor politicii de coeziune și Mecanismului pentru interconectarea Europei. În perioada bugetară 2021-2027, politica de coeziune va pune la dispoziție 358 de miliarde de euro, iar Mecanismul pentru interconectarea Europei, 34 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, fondul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 – cu un buget de 648 de miliarde de euro – creat în 2021 sub numele de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) finanțează și el acțiuni similare în domenii similare, cum ar fi transporturile și infrastructura energetică. În plus, MRR a ocazionat implementarea pe scară largă, pentru prima dată, a unui sprijin financiar din partea UE care nu este legat de costuri efective.
Dubla finanțare este echivalentă cu irosirea banilor contribuabililor europeni
„Dubla finanțare este sinonimă cu utilizarea neadecvată a fondurilor UE și cu irosirea banilor contribuabililor din UE. Măsurile existente de protecție sunt însă departe de a fi suficiente”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Curții responsabilă de acest audit. „Modelul de finanțare utilizat de MRR era menit să fie un vector de simplificare. Dar protecția intereselor financiare ale UE nu ar trebui sacrificată pe altarul simplificării.”
Cadrul juridic nu a fost adaptat la diferitele modele de cheltuieli care există acum, au constatat auditorii UE. În realitate, definiția dublei finanțări pe care o oferă acest cadru nu este potrivită în contextul modelului de finanțare al MRR, în care plățile nu sunt legate de costuri, ci recompensează atingerea unor jaloane și a unor ținte.
În plus, o parte considerabilă din finanțarea pusă la dispoziție de MRR este pur și simplu trecută cu vederea: este vorba de reforme și de alte activități care sunt etichetate ca fiind „fără costuri” și pe care Comisia Europeană le consideră imune la riscul dublei finanțări.
Auditorii nu sunt de acord cu Comisia: Nu există reforme „fără costuri”
Auditorii UE nu împărtășesc însă acest punct de vedere. Pe fondul neclarităților referitoare la prevederile privind dubla finanțare, se suprapun incertitudinile cu privire la mecanismele de verificare care ar putea combate acest risc în mod eficace.
Din perspectiva statelor membre, numeroasele niveluri implicate în administrarea fondurilor complică semnificativ coordonarea și supravegherea. În acest context, verificarea absenței dublei finanțări se bazează în principal pe declarațiile pe propria răspundere ale destinatarilor fondurilor UE.
Eventualele controale încrucișate se fac în cea mai mare parte manual, restrângându-se astfel capacitatea de control pe scară largă. Deoarece instrumentele informatice nu sunt interoperabile, dubla finanțare este dificil de detectat. Regulamentele UE pledează pentru crearea de sinergii și pentru asigurarea coordonării între programe. În practică însă, statele membre sunt reticente să combine, pentru măsuri specifice, sprijinul de la MRR cu alte fonduri ale UE.
Comisia nu are acces la lista completă a destinatarilor finali de fonduri PNRR
În ceea ce privește Comisia Europeană, asigurarea pe care o furnizează aceasta cu privire la absența dublei finanțări se bazează pe probe limitate. Cauza este, în opinia auditorilor, un unghi mort în modul în care este conceput MRR, ce duce la un deficit în materie de răspundere de gestiune.
Dat fiind că plata este condiționată de atingerea unor jaloane și a unor ținte la nivel național, Comisia nu cunoaște de fapt detaliile privind cheltuielile pe teren. De exemplu, nici măcar nu are acces direct la lista completă a destinatarilor finali din fiecare țară. Acest exemplu arată cât sunt de insuficiente măsurile actuale pentru a preveni și a detecta potențialele cazuri de dublă finanțare.
La scurt timp după finalizarea raportului de audit al Curții, Comisia Europeană a dezvăluit că a identificat primele două cazuri potențiale de dublă finanțare cu bani de la MRR. Având în vedere concluziile raportului, auditorii sunt de părere că descoperirea a doar două cazuri într-un stat membru reflectă caracterul arbitrar al sistemului de detectare. Acest lucru sugerează, pe bună dreptate, că instrumentele disponibile nu sunt nici adecvate, nici eficace pentru a detecta dubla finanțare.
***
Urmărește-ne pe Google News
