Un procent de 68% dintre producătorii și furnizorii din industria auto germană intenționează să facă disponibilizări în 2025, din cauza presiunii economice crescute, potrivit unui studiu realizat de compania internațională de consultanță în management Horváth.
Industria auto din România este profund integrată în lanțurile de producție și comerț ale Germaniei, ceea ce o face vulnerabilă la evoluțiile economice din această țară.
Cele mai afectate sunt companiile industriale din sudul Germaniei, în special din domeniile ingineriei mecanice și industriei auto, unde pesimismul legat de evoluția economică este în creștere. În acest context, 71% dintre companii anticipează reduceri ale bonusurilor și ale componentelor salariale variabile, iar 61% iau în calcul relocarea unităților de producție în afara Germaniei pentru a-și păstra competitivitatea.
Pe fondul presiunii ridicate asupra costurilor și al climatului economic tensionat, companiile din Germania adoptă măsuri de restructurare operațională, vizând economii medii de aproximativ 16%.
Întreaga industrie germană are intenții de restructurare
Pe lângă industria auto, unde intențiile de restructurare sunt cele mai accentuate, și alte sectoare implementează măsuri similare: 58% dintre companii reduc bonusurile sau componentele salariale variabile, 53% renunță la majorările salariale și introduc scheme de pensionare anticipată, iar 51% analizează relocarea activităților în străinătate. Aproape jumătate (44%) iau în considerare implementarea programelor de muncă cu normă redusă.
Totodată, peste 40% dintre companii nu exclud măsuri mai drastice, precum închiderea completă a unor unități, reducerea personalului de conducere sau eliminarea posibilității de a lucra de la distanță.
În privința zonelor de optimizare a costurilor, companiile văd cel mai mare potențial în reducerea costurilor de producție (49%), a costurilor pentru materiale (47%) și a costurilor cu personalul administrativ (39%). În industria logistică, accentul este pus pe eficientizarea costurilor cu personalul administrativ (54%), în timp ce industria auto vizează în principal scăderea costurilor de producție, inclusiv cele salariale (52%).
„Majoritatea firmelor mizează pe pârghii clasice, precum tăierile de costuri operaționale și relocările. Totuși, succesul sustenabil necesită nu doar eficientizare, ci și investiții direcționate în inovație și transformare. Acesta este focusul abordării integrate pe care o propunem companiilor prin intermediul Horváth”, consideră Mihai Nirișteanu, Principal, Horváth România.
România ar putea resimți impactul reducerilor de costuri din industria auto germană
„În contextul restructurărilor anunțate, România — parte importantă a lanțului de aprovizionare auto european — ar putea resimți efectele negative asupra comenzilor și investițiilor. Industria auto românească este strâns legată de cea germană, atât prin exporturi directe, cât și prin furnizarea de componente și servicii de inginerie. Astfel, reducerile de personal și relocările anunțate de companiile germane pot afecta negativ comenzile și investițiile în România”, a adăugat Mihai Nirișteanu.
Germania este un investitor-cheie în industria auto românească. Companii precum Mercedes-Benz (prin subsidiara Star Assembly), Leoni AG (producător de cablaje auto) și Schaeffler AG (componente auto) au operațiuni semnificative în România.
Germania este totodată principalul partener comercial al României. În 2024, valoarea totală a exporturilor către Germania a fost de 6,1 miliarde de euro. Produsele auto, inclusiv piese și componente, reprezintă o parte semnificativă a acestor exporturi.
În 2024, exporturile de autoturisme noi au atins 12 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de 3,5 miliarde de euro, rezultând o balanță comercială pozitivă în sectorul auto.
Industria auto contribuie cu aproximativ 12-13% la PIB-ul României. De asemenea, aceasta generează circa 35% din totalul exporturilor țării.
Sondajul Horváth a fost realizat la finalul primului trimestru din 2025 și a inclus 200 de directori executivi din industrii precum producție, transport și logistică, cu sediul în Germania. Au fost vizate companii cu venituri anuale de minimum 200 de milioane de euro și peste 200 de angajați.
(Citește și: ”Raport: UE are o dependență periculoasă de China chiar și pentru cipurile low-tech”)
***
Urmărește-ne pe Google News
