„Efectul cumulat al liberalizării prețurilor la energie de la 01 iulie și al creșterii TVA de la 01 august vor ridica rata inflației aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populației”, conform studiului ”Creşterea costului vieţii şi sărăcia energetică în contextul (re)liberalizării pieţei energiei în România”, realizat de confederația BNS.
Pe acești parametri, estimează BNS, rata sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) va avansa de la 19% în 2024, la aproximativ 24% în 2025, adică 400.000 de persoane care vor reintra în categoria „persoanelor sărace” anul acesta, până aproape 4 milioane de români.
Contribuția creșterii cu 70% a prețurilor la energie electrică la rata inflației va fi de 2,8 puncte procentuale (estimare minimă), până la nivelul de 8,25%, arată studiul.
Calculul prezintă doar efectul de runda întâi, respectiv consecința directă a majorării prețurilor în facturile de energie electrică ale gospodăriilor, fără să includă, în această etapă și efectul de runda doi – respectiv majorarea generalizată a prețurilor urmare a (re)liberalizării și pentru consumatorii non-casnici.
Confederația estimează că pentru aproape 80% dintre consumatorii casnici din România, prețurile energie electrice se majorează cu între 81,25% și 113,24%, pe baza prețurilor stabilite până acum și pe următoarelor date:
- 4,13 milioane gospodării (47%) sunt în categoria de consum DA, cu mai puțin de 83,3 kWh lunar (maxim anual 1.000 kWh);
- 3,2 milioane gospodării (36,44%) sunt în categoria de consum DB, cu un consum mediu lunar între 83,3 – 208,33 kWh (maxim anual 2.500 kWh);
- 1,5 milioane gospodării (12,05%) sunt în categoria de consum DC, cu un consum mediu lunar între 208,33 – 416,67 kWh (maxim anual 5.000 kWh).
Ce urmează, măsurile și efectele lor, conform BNS:
- Liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică.
- Această creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plățile restante către companii, și, însoțită de liberalizarea prețului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivității companiilor naționale față de contra-părțile europene.
- Estimările noastre arată că evoluția probabilă a prețurilor urmează să majoreze prețul kWh în România, până la al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, peste media prețului din UE-27, față de poziția 22 anterior anterior re-liberalizării prețurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și mai scump decât în toate țările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria și de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria.
- Din punct de vedere al măsurării prețului prin „moneda artificială” a standardului puterii de cumpărare (PPS) o scumpire de 67-79% a prețului per kWh în România, ar plasa consumatorii casnici, ca preț măsurat prin standardul parității de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, așa cum am arătat, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).
- Estimăm că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%).
- Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele nivelul de trai.
- Măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.
- Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici.
- Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități.
- În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește.
- Estimarea BNS este de revenire a ratei sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria „persoanelor sărace” în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziția 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziția 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană.
Soluții pe termen scurt propuse de BNS:
Re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obținut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creșterii plafonului pentru care se acordă subvenția;
Stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței, Ministerul Finanțelor Publice și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească:
- Salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici;
- Eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024 indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor.
- Investigarea modului în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relație cu clienții casnici si non-casnici.
- Investigarea cazurilor în care au fost transmise documente greșit întocmite la decontare, precum și motivul pentru care unii furnizori nu și-au transmis la decontare documentele pentru subvențiile de preț.
- Motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvențiilor la energie către furnizori.
(Citește și: DOCUMENT / Guvernul și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale menit să redreseze finanțele publice – Ce aduce nou forma finală)
****
Urmărește-ne pe Google News
