Ponderea românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială (rata AROPE) a scăzut cu 16,6 pp, în ultimul deceniu, însă rămâne mult peste media europenă și a doua cea mai ridicată din UE, conform datelor publicate miercuri de Eurostat.
Seriile anuale arată în cazul României o reducere de 16,6 pp, pe parcursul ultimilor 10 ani, de la 44,5% în 2015, până la 27,9%, în 2024.
Pe grupe de vârstă, se observă o scădere spectaculoasă a ratei în rândul persoanelor de cel puțin 65 de ani, la indicatorul privind riscul de sărăcie și deprivare materială severă (unul dintre cele trei riscuri AROPE), datorită majorărilor de pensii, măsuri ce au dus la înjumătățirea ratei în ultimul deceniu:
- de la 12,8% în 2015, a coborât la 6,8% anul trecut
- ritmul descendent a accelerat în ultimii ani – de la 9,9% în 2022, la 7,5% în 2023 și 2024
- se poate estima doborârea recordului în anul 2025, ținând cont că cea mai mare majorare a pensiilor a avut loc anul trecut, dar numai din septembrie, iar o parte din recalculările de pensii au continuat pe parcursul acestui an
O influență minoră asupra dinamicii acestei medii are și creșterea procentului de români care optează să lucreze după pensionare.
Unul din cinci cetățeni europeni se află în risc de sărăcie și excluziune socială – Cehia, cel mai mic procent
În UE existau anul trecut aproximativ 93,3 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce echivala cu 21,0% din populația totală.
Rata AROPE a variat considerabil pe continent, Bulgaria (30,3%), România (27,3%) și Grecia (26,9%), raportând cele mai mari ponderi.
La cealaltă extremă s-au încadrat Țările de Jos, alături de două state este-europene ce au înlocuit țări nordice – Slovenia și Cehia, cu procente sub 16,0%.
Cehia are de mai mulți ani cel mai redus șomaj din Uniune, ceea ce explică parțial situația, întrucât există o legătură puternică între șomaj și intensitatea muncii dintr-o gospodărie, pe de o parte, și AROPE.
AROPE nu depinde strict de componența unei gospodării și de nivelul veniturilor, întrucât poate reflecta, de asemenea, existența în gospodărie a unor șomeri, intensitatea scăzută a muncii, statutul profesional sau o serie de alte caracteristici socio-economice.
5,6 milioane de europeni trăiau anul trecut în gospodării ce se aflau în toate cele 3 situații din AROPE
Pentru a calcula numărul sau ponderea persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, se combină trei subindicatori importanți, care se referă la persoanele care se află în cel puțin una dintre aceste trei situații, conform metodologiei Eurostat:
- persoane care sunt expuse riscului de sărăcie, cu alte cuvinte, cu un venit disponibil echivalent sub pragul de risc de sărăcie
- persoane care suferă de deprivare materială și socială severă, cu alte cuvinte, persoane care nu își pot permite cel puțin șapte din cele 13 elemente de deprivare (6 legate de individ și 7 legate de gospodărie), care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind de dorit sau chiar necesare pentru a duce o viață de calitate adecvată
- persoanele (cu vârsta mai mică de 65 de ani) care trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută, cu alte cuvinte, cele care trăiesc în gospodării în care adulții au lucrat 20% sau mai puțin din potențialul lor total de timp de lucru combinat în cursul celor douăsprezece luni anterioare.
Dintre cei 93,3 milioane de locuitori din UE care se confruntau anul trecut cu riscul de sărăcie sau excluziune socială:
- aproximativ 5,6 milioane trăiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială
- 11,4 milioane de persoane trăiau atât în risc de sărăcie, cât și într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută (dar care nu era grav defavorizată din punct de vedere material și social)
- 8,4 milioane erau în risc de sărăcie și, în același timp, grav defavorizate din punct de vedere material și social (dar nu într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută)
- aproape 1,5 milioane trăiau în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, în timp ce se confruntau cu o defavorizare materială gravă (dar nu erau în risc de sărăcie).
Profilul europenilor aflați în risc de sărăcie și excluziune
Femeile, tinerii adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, persoanele cu un nivel scăzut de educație și șomerii erau, în medie, mai expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024 decât alte grupuri din populația UE.
Femeile și tinerii adulți, mai expuși
- Analizat în funcție de sex, riscul de sărăcie sau excluziune socială în UE a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați (21,9% față de 20,0%).
- În ceea ce privește vârsta, cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială în UE a fost înregistrat la tinerii adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (26,2%), în timp ce cel mai scăzut risc a fost înregistrat la adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani (19,2%).
- În plus, riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost de 19,4% pentru persoanele în vârstă de 65 de ani și peste și de 20,8% în rândul populației în vârstă de 50-64 de ani.
- Cea mai tânără grupă de vârstă, persoanele cu vârsta sub 18 ani, a avut, de asemenea, un risc relativ ridicat (24,2%).
Impactul considerabil asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială – nivelul de educație
- La nivelul UE, mai mult de o treime (33,9 %) din toate persoanele în vârstă de 18 ani și peste cu un nivel scăzut de educație (ce mult ciclu gimnazial) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 10,2 % din persoanele din aceeași grupă de vârstă cu un nivel terțiar (ridicat) de educație.
- Procentul corespunzător pentru persoanele cu un nivel mediu de educație a fost de 19,3%.
Șomerii – risc deosebit de ridicat
- În UE, 66,6% dintre șomerii în vârstă de 18 ani și peste erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024.
- Persoanele inactive (altele decât pensionarii) se confruntau cu al doilea cel mai ridicat risc pe baza unei analize în funcție de statutul de activitate, cu 43,0% risc.
- Pentru comparație, ponderea persoanelor aflate la pensie care erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială era de 18,1%, iar ponderea persoanelor ocupate aflate într-o astfel de situație era de 10,9%.
Riscul gospodăriile cu copii în întreținere, puțin mai ridicat decât al celor fără copii
- Mai mult de o cincime (21,9%) din persoanele care trăiesc în gospodării cu copii aflați în întreținere în UE au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce a fost ușor mai mare decât ponderea respectivă în rândul gospodăriilor fără copii aflați în întreținere (20,1%).
- Pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți, rata a variat de la vârfuri de 30,8% în Bulgaria, 30,4% în România și 30,2% în Spania până la 13,0% în Țările de Jos, 12,7% în Cipru și 9,8% în Slovenia.
- Pentru cei care trăiesc în gospodării fără copii în întreținere, ratele au variat de la 32,3% în Letonia, 29,9% în Estonia și 29,8% în Bulgaria la 15,4% în Slovacia, 13,8% în Luxemburg și 9,1% în Cehia.
(Citește și: Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale)
****
Urmărește-ne pe Google News
