Zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni au semnat o scrisoare publică prin care denunță Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind un demers incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept și o tentativă de cenzură și intimidare.
Acțiunea judecătorilor ridică semne de întrebare privind posibilitatea acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România, atrage atenția scrisoarea deschisă ce este încă disponibilă pentru a fi semnată.
Reamintim că acel document al Secției pentru judecători a CSM include și o „listă neagră” cu publicații, ONG-uri și oameni politici care au criticat eliberarea corupților din cauza prescrierii faptelor, refuzul magistraților de a accepta, majorarea în instanță a veniturilor judecătorilor și procurorilor ș.a.m.d.
Pe lista neagră figurează, printre alții:
- Dominic Fritz (președinte USR), Ana Birchall (fost ministru Justiție), Cristian Ghinea (USR), Laurențiu Ștefănescu (USR), Cătălin Teniță (USR), Ilie Bolojan (premier demis PNL), Oana Gheorghiu (vicepremier demis), Ruben Latcău (viceprimar USR Timișoara), Diana Mardarovici (consilieră PNL)
- ONG-urile Funky Citizens, ExpertForum, Declic, Corupția Ucide
- Recorder, G4Media și PressHub
Abuz de autoritate al Secției pentru judecători ai CSM. Încercări de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile/ Textul integral
75 de platforme jurnalistice și organizații civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile.
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept.
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție.
Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”.
Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale. Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă.
Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare. Așadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie.
În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.
În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.
Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția.
Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil.
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.
Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România.
Semnatarii (de până vineri):
Centrul pentru Jurnalism Independent
ActiveWatch
ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
Casa Jurnalistului
Inquam Photos
Asociația Alianța “A Patra Putere”
ExpertForum
Centrul FILIA
Redacția Snoop
Ethical Media Alliance
Hotnews
Paginademedia.ro
Edupedu.ro
Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
Centrul de Investigații Media
Drepturi și Strâmbe
Starea Nației
PressOne
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (47 ONG)
Centrul Român de Politici Europene
Redacția captura.ro
Centrul de Resurse Juridice
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Scena9
Redacția Transtelex
Inițiativa România
Corupția Ucide
România Curată/ Verde Curat
Reset Iași
Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare/Politică la Minut
RISE Project
Fundatia Friends for Friends
Asociația Bud’s Flowers
Monitorul de Botoşani
Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)
Asociația dexonline
Grupul de Inițiativă Solidarity Hub Timișoara
Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
Redacția Context.ro
Forum Apulum
Redacția Buletin de București
Asociația Mediawise Society
Miliția Spirituală
Asociația Respiro Human Rights Research Center
Info Sud-Est
Redacția saptamana.online
Asociația Parcul Natural București
Dela0.ro
Fundația Freedom House, România
Redacția Presshub
Asociația Rădăuțiul Civic
Asociația Accept
TransCore
Asociatia Identity.Education
ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Rise-Out IASI
Incluziune pe Bune
Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
Fundatia Parada-Samusocial
Societatea de Educație Contraceptivǎ și Sexuală
Fundatia World Vision România
Asociația [H] Brașov
Asociația VULGAR
Asociația ARK Oradea
Asociația Dăruiește Viață
Misreport
G4Media
Recorder
(Citește și: CSM, acuzat că a întocmit o „listă neagră” cu critici ai sistemului judiciar. Reacții dure din magistratură și societatea civilă)
****
Urmărește-ne pe Google News
