Președintele Donald Trump a oferit marți cea mai curioasă idee a celui de-al doilea mandat: el a declarat, la o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, că Statele Unite „vor prelua Fâșia Gaza”, o vor „deține” pe termen lung și o vor reamenaja, transformând-o în „Riviera Orientului Mijlociu” – scrie Washington Post
Promisiunea lui Trump a șocat Orientul Mijlociu, pentru că aplicarea acestei idei ar însemna strămutarea a 2 milioane de palestinieni de pe pământul lor, iar Trump a propus înființarea „diverselor domenii” pentru ei în altă parte – și intrarea americanilor în Orientului Mijlociu. Pentru asta, scrie Washington Post, ar fi nevoie, după toate probabilitățile, de o mobilizare masivă a trupelor americane.
Întrebarea imediată lanstată de publicația americană este, în primul rând, dacă Trump vorbește cu adevărat serios. Iată câteva teorii.
O distragere a atenției
O critică frecventă la adresa mass-media este că aceasta se lasă ușor păcălită de Trump – ideile inedite pe care le lansează sunt menite să distragă atenția presei și a publicului de la alte controverse, mai prozaice și plictisitoare, dar mai legitime.
Nu există nicio îndoială că Trump, mai mult ca niciodată, „inundă zona” cu acțiuni îndrăznețe (și adesea dubioase din punct de vedere legal) care provoacă pe toată lumea să țină pasul.
„Funcționează”, a spus fostul consilier Trump la Casa Albă, Stephen K. Bannon. „Este pur și simplu uimitor pentru mine cum reacționează presa.”
Anunțul lui Trump în Gaza a venit în perioada în care are loc o ”preluare ostilă” a guvernului de către președinte și Elon Musk. Chiar înainte ca Trump să-și facă anunțul, presa de stânga – The Washington Post și New York Times – criticau dur mișcările lui Musk girate de Trump.
„Atât de multe dintre aceste acțiuni sunt atât de ilegale încât cred că joacă un joc de cantitate – ei presupun că sistemul nu poate reacționa la toată această ilegalitate deodată”, a declarat David Super, profesor de drept la Georgetown Law School, pentru The Post.
Parlamentarii democrați Chris Murphy și Dan Goldman au îndeamnat pe toată lumea să nu se lase distrași de declarațiile președintelui. „Am vești pentru tine – nu preluăm Gaza”, a postat Murphy pe X marți târziu. „Dar mass-media și vorbăreții se vor concentra acum câteva zile asupra acestei declarații, iar Trump va reușit astfel să distragă atenția de la povestea reală – miliardarii care pun mâna pe guvern”.
Un truc de negociere pentru o pace în Orientul Mijlociu
O teorie înrudită, dar ușor diferită, este că acesta este într-adevăr un truc – dar unul destinat mai degrabă Orientului Mijlociu decât dezbaterii politice interne.
Ar fi ceva similar cu amenințarea recentă a impunerii unor tarife uriași asupra Canadei și Mexicului, amenințări la care s-a renunțat în schimbul unor concesii aparent modeste făcute Americii de aceste două state.
Ar putea ca mesajul lui Trump să forțeze jucătorii din Orientul Mijlociu să urmărească o pace durabilă. Practic, mesajul real ar fi: dacă voi nu vă puteți înțelege pe termen lung, atunci venim noi să facem ordine.
Asta ar putea face Hamas mai dispus să cedeze putere. Ar putea pune presiune pe Arabia Saudită să normalizeze relațiile cu Israel, să nu mai insiste asupra unui stat palestinian și să ajute în procesul postbelic.
Netanyahu, în special, nu a susținut în mod explicit planul lui Trump și l-a tratat mai mult ca o idee decât o intenție fermă a SUA. El a lăudat „dorința lui Trump de a sparge gândirea convențională”, dar a sugerat că ideile ar putea să nu se alinieze cu interesele Israel.
Confirmare a ”teoriei nebunului”, ca Richard Nixon
Declarația lui Trump se încadrează perfect în ”teoria nebunului”, teorie invocată încă din primul mandat al lui Trump.
Ideea este, practic, să faci celelalte țări să creadă că ești complet imprevizibil și capabil de orice, pentru a le menține pe linie.
Richard Nixon a jucat această carte în relațiile sale cu Uniunea Sovietică. Și Trump vede clar beneficiile acestui lucru.
Într-un interviu din octombrie acordat consiliului editorial al Wall Street Journal, Trump a răspuns astfel la o întrebare despre utilizarea forței militare pentru a proteja Taiwanul de China și de președintele său, Xi Jinping: „Nu ar trebui, pentru că mă respectă și știe că sunt al naibii de nebun”, a răspuns Trump despre relația cu Xi.
Un consilier al lui Trump îl caracteriza recent pe președinte: „Mută jaloanele ca un nebun. De data aceasta, nu se mai lasă intimidat de titluri sau de experti: va arunca pe masă tot ce vrea.”
Dacă intenția imperialistă este foarte reală
Nu există nicio îndoială că amenințarea cu o ocupare a Gazei este în trend cu modul în care Trump și-a formulat politica externă – proiectul „de urmărire cu ochii limpezi a intereselor americane”, după cum spunea el în 2019.
Gaza o piesă a tendințelor sale din ce în ce mai imperialiste. El a vorbit constant despre preluarea Groenlandei și a Canalului Panama. A vorbit despre transformarea Canadei în al 51-lea stat american. Și și-a dedicat o parte din discursul său inaugural de acum două săptămâni ideii „destinului manifest” – ideea fiind că expansiunea SUA este dreptul nostru divin.
Este posibil ca toate aceste discuții imperialiste să fie fără substanță. Dar este, de asemenea, posibil ca Trump să se simtă eliberat în al doilea mandat de a-și schimba credo-ul „America First” și de a face din expansiunea Statelor Unite (în zonele la care îi pasă de fapt) o piesă cheie a moștenirii sale.
Și în măsura în care țintește acest lucru, cu siguranță va exista mai puțină rezistență internă. Au dispărut mințile din politica externă din prima sa administrație care l-ar fi avertizat împotriva unor astfel de lucruri. Republicanii din Senat au rezistat adesea impulsurilor de politică externă ale lui Trump din 2017 până în 2021, dar au demonstrat mult mai puțină voință de a lupta împotriva lui într-un al doilea mandat.
Cu alte cuvinte, cine știe…
(Citește și: ”Donald Trump anunță că SUA vrea să preia controlul asupra Fâșiei Gaza”)
***