Klaus Iohannis și-a anunța luni demisia din funcția de președinte, începând de miercuri, 12 februarie. Anunțul a apărut la 10 minute după ce Parlamentul a votat demararea procedurii de suspendare a sa din funcție.
Președintele a susținut că a luat această decizie pentru a scuti România de criză întrucât Parlamentul urmează să voteze suspendarea sa din funcție. El a catalogat demersul drept nefondat și păgubos.
Justificarea poate avea greutate doar dacă Klaus Iohannis avea informații că nu doar AUR, SOS și POT vor vota suspendarea sa din funcție, ci și parlamentari din USR, eventual din actualul arc guvernamental.
Klaus Iohannis: ”Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
- Parlamentul a pus în mișcare procedura de demitere. Este un demers inutili, nefondat pentru că niciodată nu am încălcat Constituția. Este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
- Peste puține zile în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul.
- Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe, candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
- În plan extern, nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele. Vom fi efectiv de râsul lumii.
- Pentru a scuti România și pe cetățeni de acestă criză demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!
Ce urmează după anunțul președintelui
Potrivit prevederilor Constituționale, președintele Senatului – Ilie Bolojan – urmează să asigure interimar funcția de președinte.
Interimatul la Cotroceni durează până când un nou președinte va fi ales în urma alegerilor prezidențiale din luna mai 2025.
Parlamentul urma să dezbată marţi, în plenul comun, de la ora 10.00, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, depusă de Opoziţie, au decis luni Birourile permanente reunite ale celor două Camere. După anunțul lui Klaus Iohannis, plenul rămâne fără obiect.
Discuție de 15 minute cu liderii coaliției
Liderii coaliției de guvernământ au avut luni după-amiază o întâlnire de 15 minute cu președintele Klaus Iohannis, care și-a anunțat anterior demisia din funcție.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, după întrevederea cu Iohanis, că șeful statului le-a mulțumit pentru colaborare.
Contextul complicat al demisiei
„Vreţi să ştiţi ce se va întâmpla cu România în perioada următoare, în următoarele două luni, când sunt atâtea lucruri care se transformă în Europa, în NATO, în situaţia de securitate regională şi aşa mai departe. Cum credeţi că va merge un preşedinte interimar? Şi cu ce credibilitate, cu ce drept de a lua decizii pentru statul român şi pentru poporul român, în discuţii care vor defini viitorul acestei ţări şi a lumii democratice în următori ani?”, s- a întrebat retoric Traian Băsescu după anunțul demisiei făcut de către Klaus Iohannis.
Întrebările lui Traian Băsescu sunt pertinente. Funcția de președinte va fi asigurată, interimar, de președintele Senatului până în jurul datei de 25 mai, până în momentul în care noul președinte va depune jurământul, după alegerile din 4 – 18 mai.
În acest interval de trei luni, Ilie Bolojan va reprezenta România:
- la Consiliul European din 20-21 martie, la Bruxelles
- la reuniunea Comunității Politice Europene, din 16 mai
- la summit-ul UE – Marea Britanie din 19 mai
Este probabil că în acest interval de trei luni să înceapă negocierile de pace pe Ucraina, acolo unde UE și România, ca țară la granița Ucrainei, au interes să fie parte în discuții. Iar până la demararea unor negocieri formale, România trebuie să fie parte la discuțiile informale care deja se prefigurează.
Tot în această perioadă se discută intens despre ideile de apărare comună europeană și despre creșterea alocărilor de apărare, care în bugetul pe 2025 sunt prevăzute la 2,2% din PIB, în condițiile în care secretarul general NATO solicita alocări de peste 3%.
Chestiunea alocărilor bugetare urmează să fie discutată la ministeriala NATO din 12 februarie, ministrul Apărării urmând să informeze apoi președintele despre conținutul discuțiilor.
Liderii UE vor avea apoi cu siguranță discuții pe baza mesajelor care emisarul special al președintelui Donald Trump le va transmite Europei cu ocazia Conferinței de Securitate de la Munchen.
(Citește și: ”Kelemen Hunor, despre eventuala demisie a lui Klaus Iohannis: Ar fi varianta corectă, ne-ar ajuta pe toți”)
***
Urmărește-ne pe Google News
