România nu are o evidență clară asupra modului în care sunt gestionate datele publice și private, iar în aceste condiții inteligența artificială nu poate deveni soluția pentru eficientizarea administrației, a declarat Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat.
Potrivit acestuia, calitatea slabă a datelor și lipsa unei guvernanțe clare a acestora limitează utilitatea tehnologiilor de inteligență artificială în sectorul public.
Declarațiile au fost făcute la la Conferința CDG ”Inovația în economia românească – adecvarea companiilor la trendurile tehnologiei globale” organizată de CursDeGuvernare marți, 10 martie, la Senatul României.
Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.
„În România nu știm unde ne ținem datele, nu știm cine are dreptul să vadă ce din datele publice sau private. Vorbim de inteligență artificială ca și cum ar fi un salvator, dar te salvează doar când ai date corecte. Dacă îi dai datele pe care le are statul român despre tot ecosistemul statului, efectiv o să halucineze orice agent de inteligență artificială”, a afirmat Rus.
El a subliniat că navigarea birocrației românești presupune experiență acumulată în timp, pe care sistemele automatizate nu o pot reproduce ușor. „Cei care se descurcă în birocrația din România au zeci de ani de experiență. Inteligența artificială nu o să aibă această experiență, nu o să știe la ce uși să bată și pe cine să sune ca să-și rezolve treburile”, a adăugat senatorul.
Ciprian Rus este de părere că avem nevoie de o guvernanță a datelor, de o identitate digitală bine pusă la punct, precum și de standardizarea interacțiunilor între entități, între firme și stat.
Cele mai importante declarații:
- Dacă e să vorbim despre inovație și mai ales în zona economică, trăim într-o țară în care ne copleșește cumva de birocrație și mulți oameni cred că o să vină inteligenții artificiale să ne salveze. Vă dau o veste proastă. Nu o să ne salveze. Mai trebuie să ne salvăm și noi între noi.
- Trăim într-o țară în care pentru firmele mari sau mici costurile de conformare în România sunt mult peste medie, adică se cheltuie banii inutili, avem proceduri foarte greoaie, nu avem un amărât de punct unic de control pentru firme, fiecare trebuie să învețe toată birocrația. Cred că trebuie să investim mai mult decât într-o simplă digitalizare, avem nevoie de o reformă reală a statului.
„Vorbim de inteligență artificială ca și cum ar fi un salvator, dar te salvează când ai date corecte.”
- În România nu știm unde ne ținem datele, nu știm cine are dreptul să vadă ce din datele publice sau private din România. Vorbim de inteligență artificială ca și cum ar fi un salvator, dar te salvează când ai date corecte. Dacă o să-i dai datele pe care le are statul român despre tot ecosistemul statului, efectiv o să halucineze orice agent de inteligență artificială.
- Cei care se descurcă în birocrația din România, să nu uitați că au câțiva zeci de ani de experiență acolo. Inteligența artificială nu o să aibă experiență, nu o să știe la ce uși să bată și pe cine să sune ca să-și rezolve treburile.
- Pentru asta avem nevoie de o guvernanță a datelor, avem nevoie de o identitate digitală bine pusă la punct și am încredere că vom reuși anul ăsta să punem la punct măcar o primă versiune a unui portofel digital. Avem nevoie de standardizarea interacțiunilor între entități, între firme și stat. Momentan este un adevărat haos, momentan la nivel de ANAF ne lăudăm cu un agent de inteligență artificială, dar nu suntem capabili să avem un site responsiv, care să fie ușor accesibil de pe telefon. Avem nevoie de standardizarea formularelor, a câmpurilor. Volum de muncă este mare, dar sunt aici să vă spun că s-a terminat cum nu se poate, intrăm în era în care se poate.
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
Partener insituțional:
Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Senatul României
***
Urmărește-ne pe Google News
