UE își concentrează tot mai mult atenția asupra țărilor din Asia Centrală pentru aprovizionarea în principal cu resurse energetice și minerale după ce livrările din Rusia sunt pe punctul de a fi oprite.
Interesul crescut s-a văzut la recentul summit UE – Asia Centrală desfăzurat la Samarkand, ocazie cu care UE a anunțat investiții de 12 mld euro în Asia Centrală, deschizând un „nou capitol” al relației dintr cele două regiuni, după cum a spus preșdinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen.
Trecând peste retorica declarațiilor, experții spun că drumul UE până la resursele Asiei Centrale este lung și anevoios. „Cu siguranță nu discutăm de ceva pe termen scurt”, a declarat pentru Eurasianet, într-un interviu, Aruzhan Meirkhanova, cercetător senior la Centrul pentru Analiză Regională al Universității Nazarbayev din Astana.
Gazele naturale de care au atâta nevoie economiile europene s-ar putea să nu curgă în volume semnificative din Asia Centrală spre vest pe rute care ocolesc Rusia, consideră unii analiști. Principalele obstacole sunt geografia și infrastructura precară din regiune.
Cea mai ieftină și mai rapidă rută pentru transportul de mărfuri, inclusiv gaze, din Asia Centrală către Europa rămâne Coridorul Nordic, care traversează Rusia, dar pe care Uniunea Europeană vrea să-l evite. Recentele atacuri cu drone ucrainene asupra instalațiilor Consorțiului Conductelor Caspice au scos în evidență riscurile unui asemenea traseu. De cealaltă parte, coridorul sudic trece prin Iran, supus sancțiunilor internaționale din cauza programului nuclear al Teheranului, țara nedispunând nici de infrastructura necesară.
Rusia are drept de veto pentru Marea Caspică
Astfel că toate speranțele europene sunt întreptate către Coridorul de Mijloc, care trece prin Marea Caspică, traversează Caucazul de Sud și Marea Neagră în drumul către Europa. Spre această rută se îndreaptă investițiile europene, 3 mld din cele 12 anunțate la Samarkand fiind alocate dezvoltării infrastructurii. Această sumă se adaugă celor 10 mld euro promiși anul trecut pentru dezvoltarea Coridorului Mijlociu, despre care von der Leyen a spus la summit că va reduce la jumătate timpii de tranzit, la 15 zile.
În ciuda entuziasmului manifestat de către oficiali, Coridorul Mijlociu are nevoie în continuare de investiții masive în rețele rutiere și feroviare și pentru extinderea capacității porturilor de pe traseu, în special Aktau, port la Marea Caspică în Kazahstan.
„În sfârșit se vorbește cu cifrele pe masă”, spune Alia Tskhai, expertă în energie din Asia Centrală, într-un interviu despre summitul UE. „În acest sens, este un lucru destul de pozitiv.”
Dar investițiile de 12 miliarde euro se împart între 5 țări și pentru mai multe proiecte – „acest lucru este cu adevărat dezamăgitor. Nu este suficient”, a spus Tskhay, referindu-se la estimarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) din 2024, conform căreia infrastructura Coridorului Mijlociu are nevoie de 18,5 miliarde de euro doar pentru modernizări.
Într-o analiză care s-a concentrat pe potențialul regiunii de a exporta în Statele Unite, experții Consiliului Atlantic au fost și mai sceptici cu privire la întrebarea dacă Asia Centrală merită investiția. „Pe termen scurt și mediu, capacitatea redusă de export, costurile ridicate de tranzit, volatilitatea geopolitică și un mediu de investiții cu risc ridicat reduc semnificativ viabilitatea comercială a regiunii”, au scris aceștia.
Șanse slabe pentru gazele naturale
Importurile de gaze naturale rusești în UE au scăzut cu două treimi de la începutul războiului în Ucraina în februarie 2022, crescând prețurile și încetinind economiile pe întreg continentul, potrivit Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles.
Acest lucru a determinat Europa să caute noi surse de aprovizionare din Algeria până în Azerbaidjan. Speranțele că Turkmenistanul, care deține a cincea cea mai mare rezervă dovedită din lume, poate ajuta la acoperirea deficitului au fost stimulate de un acord semnat în martie a acestui an pentru a furniza până la 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an către Turcia. Ungaria a semnat, de asemenea, un acord-cadru pentru furnizarea de gaze cu Turkmenistanul în 2023.
Însă acordurile pentru achiziția de gaze sunt în mod inerent dificil de gestionat, deorece necesită cooperarea tuturor țărilor participante și sunt limitate la rezervele de gaze ale fiecărei țări parte a acordului, a spus Tskhay.
Nu este clar cât de mult gaz disponibil mai are Turkmenistan datorită marilor contracte și de lungă durată încheiate cu China, obiectul contractelor nefiind făcut public, a adăugat Tskhay.
Și, chiar dacă toate cele 2 miliarde de metri cubi de gaze turkmene din acordul încheiat cu Turcia ajung în Europa, lucru care nu a fost încă discutat serios, aceasta reprezintă doar 2% din livrările de gaze pe care Europa le primea din Rusia.
Ceea ce ar putea facilita cu adevărat livrările de gaze din Turkmenistan spre Europa ar fi construirea conductei transcapice de-a lungul Coridorului Mijlociu, despre care se discută încă din anii 1990. Dar perspectivele realizării acestui proiect sunt extrem de mici, a spus Tskhay. O convenție din 2018 privind statutul juridic al Mării Caspice a acordat fiecăruia dintre statele riverane putere de veto efectivă asupra proiectelor majore din Caspica. Ar aproba Rusia o conductă care ar concura cu aprovizionarea sa cu gaze către Europa? „Răspunsul mai mult sau mai puțin evident este «nu»”, a spus Tskhay.
Livrările de petrol din regiune vor crește
Perspectivele de aprovizionare cu petrol din Asia Centrală, în principal din Kazahstan, sunt mult mai bune. Țara furnizează în prezent 13% din petrolul necesar Europei, a declarat președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev la summit. Aproximativ 80% din această cantitate trece prin Consorțiul Conductei Caspice, prin Rusia, către Marea Neagră.
Dar Europa dorește ca mai mult din acesta să tranziteze prin Coridorul Mijlociu. Tokayev a făcut referire la aceste eforturi în discursul său la summit, subliniind că Kazahstanul „dezvoltă rute alternative pentru transportul materiilor prime” către Europa.
Deși fluxul actual de petrol către Europa prin Coridorul Mijlociu, cu petrolierul peste Marea Caspică, este „o picătură în ocean”, „pașii mici, mici” de progres arată că ruta are un potențial considerabil de dezvoltare în următorii ani, a spus Tskhay.
Pentru mineralele critice, trebuie răbdare
Atenția UE la summitul de la Samarkand s-a concentrat în principal pe mineralele critice, vitale pentru tranziția către energie curată a continentului. Bogăția de minerale critice și pământuri rare din Asia Centrală a stârnit o concurență între marile puteri, China, care investește de ani de zile în operațiuni miniere din Asia Centrală, fiind în fruntea clasamentului.
Kazahstan deține mari zăcăminte de litiu, cupru, plumb și pământuri rare precum neodim, ceriu și lantan. Uzbekistan a anunțat un proiect de 2,6 miliarde de dolari pentru dezvoltarea sectorului său de minerale critice, iar Kârgâzstan și Tadjikistan au promovat, de asemenea, descoperirile recente.
Liderii europeni au precizat clar la Samarkand că doresc să facă o mișcare majoră, promițând 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea sectorului și au încercat să se diferențieze de rivalii lor, von der Leyen promițând că Europa va ajuta la dezvoltarea capacității locale de procesare.
Aceasta ar trebui să fie muzică pentru urechile țărilor din Asia Centrală, a spus Meirkhanova. „Foarte puțini oameni, cred, își doresc ca situația să se repete, ca în cazul petrolului”, a spus ea. „În sensul că [mineralele critice] vor aduce o mulțime de investiții, dar fără dezvoltare locală.” În afară de Uzina de Titan și Magneziu Ust-Kamenogorsk din Kazahstan, cea mai mare parte a prelucrării minereurilor are loc în prezent în China și Rusia, potrivit Consiliului Atlantic.
Zăcămintele descoperite trebuie confirmate
Pe lângă procesare, multe dintre zăcămintele de pământuri rare din Asia Centrală trebuie confirmate. Descoperirea unor zăcăminte cu mare potențial de pământuri rare în apropierea orașului Karaganda din centrul Kazahstanului, pe care guvernul a făcut-o publică în zilele premergătoare summitului UE, subliniază acest aspect. Inginerul șef de la o firmă care a efectuat studiile geologice din zonă a făcut o estimare uimitoare de 20 de milioane de tone de minerale, ceea ce ar oferi Kazahstanului a treia cea mai mare rezervă din lume dacă ar fi confirmată, a spus într-un interviu acordat RFE/RL.
Perioada de explorare a zăcămintelor ar putea dura „aproximativ șase ani sau mai mult”, a declarat inginerul pentru RFE/RL.
Deși angajamentele UE nu sunt suficiente pentru a finaliza lucrările de infrastructură necesare pentru a aduce minerale în Europa, blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe primii pași, cum ar fi ajutarea țărilor din Asia Centrală să adopte cadrul juridic pentru extragerea mineralelor, reducerea birocrației la granițe și finanțarea unei părți din explorarea geologică, a spus Mierkhanova. Angajamentele UE sunt „mai mult decât suficiente” pentru a realiza acest lucru, a spus ea.
Parteneriat public-privat
Odată ce UE va crea un mediu propice, a spus Mierkhanova, „investițiile private vor veni și nici măcar nu veți avea nevoie de banii UE”.
Aceasta pare a fi intenția Europei. La summit, von der Leyen a anunțat că un forum european pentru investitori privați va avea loc în Uzbekistan în iunie.
Tskhay estimează că ar putea fi nevoie de 20 de ani de investiții pentru ca Asia Centrală să devină un furnizor semnificativ de minerale pentru Europa, dar angajamentul de acum este necesar pentru ca blocul comunitar să pună piciorul în pragul oportunităților peste mulți ani.
„Ceea ce trebuie să consolideze Europa este accesul și un fel de angajament ca unele dintre aceste materiale să provină din Asia Centrală”, a spus ea. „Și cred că acest lucru se poate realiza în mod realist.”
UE anunță investiții de 12 miliarde de euro în Asia Centrală: Transporturi, materii prime esențiale, energie și climă
***
Urmărește-ne pe Google News
