Uniunea Europeană reduce reglementările tehnologice pentru a stimula investițiile în inteligența artificială, nu din cauza presiunii companiilor mari de tehnologie din SUA și a administrației Trump, a precizat comisarul european responsabil de politica digitală.
Henna Virkkunen (foto), vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă de politica digitală, a declarat pentru Financial Times că UE dorește să „ajute și să sprijine” companiile în aplicarea regulilor privind inteligența artificială, întrucât blocul își propune să își sporească competitivitatea și să nu rateze oportunitățile oferite de această tehnologie.
Bruxelles-ul trebuie să se asigure „că nu creăm mai multe obligații de raportare pentru companiile noastre”, a spus ea.
Europa, criticată pentru reglementările împovărătoare
Președintele american Donald Trump a amenințat că va riposta împotriva UE pentru amenzile impuse companiilor de tehnologie din SUA. Revenirea sa la Casa Albă a încurajat directorii executivi din Silicon Valley, care susțin că reglementările stricte ale UE le afectează afacerile.
La un summit despre inteligența artificială desfășurat la Paris la începutul acestei săptămâni, vicepreședintele american JD Vance a criticat vehement „reglementările internaționale împovărătoare” care vizează marile companii de tehnologie.
Comisia Europeană a anunțat ulterior că va retrage o directivă planificată privind răspunderea în domeniul inteligenței artificiale, ca parte a unui efort mai amplu de dereglementare. Virkkunen a mai precizat că viitorul cod de bune practici privind AI, așteptat în aprilie, va limita cerințele de raportare la cele incluse deja în legislația existentă.
Cu cât o tehnologie se încadrează într-o categorie de risc mai mare, cu atât cerințele de raportare sunt mai stricte
Recent adoptata Lege AI a UE clasifică tehnologia în trei categorii, în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru sănătatea și securitatea umană, de exemplu dacă are aplicații medicale sau este utilizată în transportul public. Cu cât o tehnologie se încadrează într-o categorie de risc mai mare, cu atât cerințele de raportare sunt mai stricte.
Modelele avansate de inteligență artificială, precum GPT-4 de la OpenAI și Gemini de la Google, se confruntă, de asemenea, cu obligații suplimentare, cum ar fi transparența în ceea ce privește modul în care sunt antrenate.
Google și Meta, compania-mamă a Facebook, au criticat acest cod. Joel Kaplan, principalul lobbyist al Meta, a declarat la Bruxelles, la începutul acestei luni, că normele riscă să impună „cerințe imposibil de aplicat și nefezabile din punct de vedere tehnic”.
„Suntem foarte hotărâți să reducem birocrația și formalitățile administrative”
Cu toate acestea, Virkkunen a insistat că inițiativa de dereglementare este determinată de dorința UE de a-și îmbunătăți competitivitatea și nu depinde de SUA.
„Suntem foarte hotărâți să reducem birocrația și formalitățile administrative”, a spus ea.
Bruxelles-ul nu are intenția de a slăbi aplicarea regulilor sale privind platformele online, care „funcționează” pentru a asigura condiții echitabile de concurență, a adăugat ea.
Până în prezent, marile companii de tehnologie s-au conformat în mare parte regulilor UE, având în vedere că blocul comunitar „este una dintre cele mai mari piețe” pentru firmele americane.
„Suntem deschiși afacerilor, dar vrem și să ne protejăm valorile și stilul nostru de viață”, a spus Virkkunen.„Lumea noastră digitală nu poate fi un vest sălbatic fără reguli.”
(Citește și: ”UE a lansat discuțiile cu echipa lui Donald Trump pentru găsirea soluțiilor privind tarifele. Harta țărilor care îi taxează mai mult pe americani”)
***
Urmărește-ne pe Google News
