Comisia este pregătită să includă în legislația UE așa-numitele „centre de returnare” situate în afara granițelor blocului, de unde migranții pot fi returnați în statele lor de origine, pentru a accelera returnarea solicitanților de azil respinși.
Propunerea apare în procesul-verbal al unei reuniuni informale privind afacerile interne care a avut loc săptămâna trecută, document consultat de Euronews și Euractiv.
În timpul Consiliului informal de la Varșovia de joia trecută, 30 ianuarie, comisarul pentru Migrație, Magnus Brunner, a discutat, cu reprezentanți ai statelor membre Schengen și ai instituțiilor UE, mai multe „idei inovatoare” pentru gestionarea migrației.
Lgislația privind returnările a fost subiectul cel dezbătut, conform procesului-verbal citat de cele două organizații media.
Abordat de Euronews, un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze informațiile din document.
Se așteaptă ca viitoarea propunere a UE de accelerare a returnării migranților să fie publicată de Comisie chiar la sfârșitul acestei luni, dând startul procesului legislativ.
Centrele de returnare, propuse de comisarul austriac și susținute de reprezentanții mai multor state
Comisarul austriac Brunner a propus „norme mai stricte privind detenția” și „posibilitatea de a dezvolta centre de returnare”, conform procesului-verbal.
Centrele de returnare sunt locații propuse în afara UE, în care imigranții cărora li s-au respins cererile de azil vor aștepta repatrierea în țara lor de origine, astfel încât ei să nu se mai sustragă returnării fugind în altă țară.
Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Letonia și Malta au salutat propunerea privind centrele de returnare și au descris-o drept „un posibil factor de descurajare a migrației ilegale”.
Deciziile privind migrația sunt luate cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că cel puțin 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului, ar trebui să le aprobe.
Italia, prima beneficiară a eventualei prevederi – are un centru de returnare în Albania
Premierul Giorgia Meloni are cel mai avansat plan de externalizare a serviciilor de returnare, pe care nu l-a putut implementa din cauza mai multor decizii ale unor instanțe locale.
Italia și Albania au încheiat anul trecut un acord prin care migranții salvați de pe mare de către Italia sunt trimiși pentru înregistrare în centre din Albania, care pot primi până la 3.000 de persoane pe lună. Acestea sunt administrate de personal italian, iar magistrații pentru migrație îi audiază pe solicitanții de azil prin videoconferință.
Dacă li se acordă azil, ei sunt primiți în Italia, iar dacă nu, sunt trimiși înapoi în țările de origine, direct din Albania.
Grupurile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au criticat inițiativa și au numit-o un “experiment crud ce aruncă o pată asupra guvernului italian”.
O instanță locală a cerut săptămâna trecută Curții de Justiție a UE să explice dacă această procedură este permisă de legislația europeană.
Conform unei poziții anterioare a Curții UE, statele membre nu pot deporta migranți – chiar și pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse – în țări terțe unde aceștia riscă pedeapsa cu moartea, tortura sau tratamente inumane, aceasta fiind o încălcare a drepturilor omului.
Irlanda și Belgia solicită respectarea drepturilor fundamentale
Alte state membre, precum Portugalia și Spania, au ridicat „îndoieli” din punct de vedere juridic și operațional, în timp ce altele, precum Irlanda și Belgia, „au subliniat necesitatea ca măsurile să fie realiste și viabile și să respecte drepturile fundamentale”, conform procesului-verbal.
Brunner a declarat că blocul comunitar ar trebui să rămână „deschis” la explorarea de „idei noi” pentru a reduce migrația ilegală în timpul audierii sale de confirmare la Parlamentul European în toamna anului trecut.
Înființarea unor astfel de centre ar putea fi realizată într-o „manieră umană și solidă din punct de vedere juridic”, a spus el la acea vreme, adăugând că este nevoie de o reflecție suplimentară pentru a „afla cum ar putea arăta acest tip de concept” în practică.
Organizațiile umanitare au respins inițiativa, afirmând că centrele vor duce la detenție fără sfârșit și la suferință generalizată. Legislația actuală a UE interzice autorităților să trimită migranți împotriva voinței lor în țări cu care nu au o legătură.
(Citește și: România și alte 14 țări europene solicită externalizarea procesării solicitărilor de azil)
****
Urmărește-ne pe Google News
