Fostul ministru al Turismului Elena Udrea părăsește joi închisoarea de la Târgşor, după ce Tribunalul Prahova a respins contestaţia procurorilor DNA. Ea a executat doar trei ani și 10 luni din cei șase ani primiți în Dosarul Gala Bute, cu prejudiciu de nouă milioane de lei.
Decizia judecătorilor este definitivă.
Prejudiciul a fost achitat parţial, dar există măsuri asigurătorii pentru diferenţa neachitată, după cum a stabilit instanța.
„Având în vedere (…) conduita din detenţie, lipsa abaterilor disciplinare, recompensele acordate, participarea activă la programele educaţionale, sprijinul familial constant, precum si intervalul semnificativ de timp scurs de la săvârşirea faptelor, instanţa apreciază că petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare. Prin urmare, instanţa apreciază că perioada executată din pedeapsă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile legale în materie, si că liberarea condiţionată a persoanei condamnate nu este de natură a periclita ordinea publică sau siguranţa colectivă”, a decis Judecătoria Ploieşti în sentința confirmată joi de Tribunalul Prahova.
Motivele pentru care instanța a decis eliberarea
- Judecătoria Ploieşti, care a admis liberarea condiţionată a fostului ministru al Turismului Elena Udrea, a luat în calcul elemente precum executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu şi stăruinţa în muncă.”Petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare”, a conchis instanţa.
- „Instanţa reţine că pedeapsa persoanei condamnate este de 2192 de zile, iar, pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1461 de zile. Întrucât persoana condamnată are un total de 1478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”.
- „Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la stăruinţa în muncă, instanţa retine că şi această condiţie este întrunită în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că persoana condamnată a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate. Totodată, instanţa reţine că persoana condamnată a formulat, în mod constant, cereri adresate Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, prin care a solicitat audierea în comisia de muncă”.
- Judecătorul a analizat şi „condiţia disciplinei şi a dovezilor temeinice de îndreptare”, arătând că în caracterizarea întocmită de administraţia penitenciarului se arată că Udrea „a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei” şi a manifestat „o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral”. De asemenea ea s-a „implicat activ” în programele de educaţie şi asistenţă psiho-socială.
- „Instanţa constată că petenta a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei”.
- Completul de judecată a luat de asemenea în calcul faptul că Elena Udrea are o fiică minoră şi a apreciat că fostul ministru „dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei”.
- Judecătorul mai constată că faptele pentru care a fost condamnată Udrea au fost comise „în urmă cu un interval considerabil de timp” între 2010 şi 2012, în contextul unor funcţii pe care aceasta nu le mai deţine şi „pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”.
- „Instanţa reţine că aspectele privind eventuala sustragere de la executarea pedepsei (…) nu sunt relevante în analiza condiţiilor prevăzute de art. 59 din Codul Penal din 1969”.
Faptele din Dosarul ”Gala Bute”
Potrivit rechizitoriului DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
“Astfel, după ce Compania Naţională de Investiţii realiza plăţile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societăţii dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ştefan, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au realizat cinci plăţi, în valoare totală de 335.486 lei”, susţin procurorii DNA.
Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
“O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferenţa a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, spun procurorii anticorupţie.
În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
“Urmare acestei solicitări, în data de 6 octombrie 2011 Gărdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor realizate de cele două societăţi menţionate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Suma a fost predată de Nastasia Gheorghe (fost secretar general în MDRT, n.r.) în aceeaşi zi ministrului Udrea Elena Gabriela”, potrivit DNA.
În perioada 19 iulie 2011 – 18 iulie 2012, în contabilitatea PDL Bucureşti ar fi fost înregistrate 21 de contracte de donaţie cu o valoare totală de 1.537.200 lei, potrivit anchetatorilor.
(Citește și: Dosarul Hidroelectrica / Elena Udrea scapă de procesul penal pentru o mită de 5 mil. $ – fapte prescrise)
****
Urmărește-ne pe Google News
