La mai bine de două decenii de la intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului (OMC), perioadă care a coincis cu devenirea țării asiatice în fabrica de bunuri ieftine a planetei, un nou șoc „Made in China” a început să aibă reverberații asupra întregului glob și să inunde piețele din Europa, Asia de Sud-Est, și America Latină, scrie New York Times.
În timp ce tarifele comerciale impuse de Donald Trump au început să limiteze accesul Chinei la cea mai mare piață de export a sa, cea din SUA, fabricile chinezești au căutat alte piețe și acum își trimit jucăriile, mașinile și pantofii în alte țări într-un ritm care va transforma din nou multe economii și întreg contextul geopolitic.
Anul acesta, până acum, excedentul comercial al Chinei cu restul lumii este de aproape 500 de miliarde de dolari – o creștere masivă de peste 40% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe măsură ce războiul comercial dintre cele două superputeri continuă, restul lumii se pregătește pentru un șoc încă și mai mare din partea Chinei, care amenință fabricile autohtone.
(Citiți și: ”Chery România, liderul exporturilor auto chineze, anunță primul transport spre România – Țara noastră ar urma să fie punct strategic de acces în Europa și hub pentru dezvoltarea rețelelor comerciale”)
„O mulțime de lucruri pe care China trebuie să le exporte”
„China are o grămadă de lucruri pe care trebuie să le exporte și indiferent dacă SUA impun sau nu tarife contra Chinei, este practic imposibil să oprești schimbarea fluxului comercial”, a explicat Leah Fahy, o specialistă în economia Chinei de la capital Economics.
Valul de exporturi din China este o consecință a politicilor guvernamentale chineze și a încetinirii creșterii economice interne, unde consumul este mult sub cât ar trebui să fie pentru a absorbi producția masivă. Pentru a reduce impactul crizei imobiliare care a afectat economic milioane de familii, Beijingul a investit masiv în sectorul său industrial care a ajuns să producă mult mai mult decât poate absorbi piața internă.
În ciuda tarifelor administrației Trump, sunt slabe șanse ca politica Beijingului să se schimbe, iar cota de piață a Chinei la toate categoriile de produse a crescut rapid, mai scrie NYT.
Trump amenință cu tarife usturătoare țările care importă masiv din China
Redirecționând exporturile înspre Asia de Sud-Est, America Latină și Europa, China a redus deja efectele negative ale scăderii cererii din partea Statelor Unite, dar va duce la posibile conflicte cu partenerii săi comerciali care resimt presiunea Washingtonului.

Donald Trump amenință cu tarife usturătoare țările care sunt inundate acum cu tot mai multe produse din China, precum Vietnam, Cambodgia sau Indonezia. Unele țări au beneficiat de pe urma creșterii investițiilor făcute de companiile străine care încearcă să își mute cât mai repede fabricile din China.
Alte țări au reușit să revândă produsele importate din China către Statele Unite, acționând ca țări conectoare, dar dacă nu vor reuși să negocieze tarife mai mici, firmele autohtone din Asia de Sud-Est și alte regiuni riscă să fie distruse de competitorii lor din China.
(Citiți și: ”Prăbușire a exporturilor chineze către Statele Unite – Bunurile chineze continuă să intre în SUA prin țări „conectoare””)
Pe cât de mult a perturbat Donald Trump comerțul global, cu tarife vamale cum nu s-au mai implementat de un secol, fluxul masiv de exporturi chineze a început cu mult timp înainte ca președintele american să ajungă din nou la Casa Albă.
Inițiativa „Made in China 2025” demarată de Beijing în 2015, menită să producă bunuri mai valoroase și mai sofisticate, precum semiconductori sau mașini electrice, a făcut ca SUA și Europa să crească tarifele vamale pentru importurile de mașini electrice, panouri solare și alte produse de înaltă tehnologie.
„China nu se dezvoltă așa cum sugerează teoria economică”
China a crescut în același timp și producția bunurilor ieftine pe care economia sa se baza în urmă cu două decenii, ceea ce i-a lăsat în ceață pe economiști, mai scrie New York Times.
„China nu se dezvoltă așa cum sugerează teoria economică și acum avem de-a face cu un nou model”, a spus economista Priyanka Kishore, referindu-se la direcția tradițională a economiilor care fabrică tot mai puține produse ieftine pe măsură ce se dezvoltă tot mai mult.
„Este o provocare pentru că pune și mai multă presiune pe restul lumii”, iar consecințele economice au început deja să se simtă, a explicat Kishore.
Companiile din Germania se arată tot mai îngrijorate de creșterea importurilor din China, care a produs cu 45% mai multe mașini electrice anul acesta în ciuda cererii tot mai mici din partea consumatorilor de pe piața internă. În consecință, exporturile de mașini electrice chineze au crescut cu 64,6% anul acesta, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China.
Industriile din țările care au atras acest influx de produse din China se află acum într-un declin dramatic și se confruntă cu pierderea locurilor de muncă și falimente, potrivit NYT.
În Indonezia, ca exemplu, aproximativ 250.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă în industria textilă în 2023 și 2024 din cauza hainelor ieftine importate din China. În Thailanda și Brazilia, producătorii de automobile au închis mai multe fabrici din cauza mașinilor electrice chinezești care au inundat piața.
Cele două opțiuni pe care le au la dispoziție țările inundate cu produse din China
Pentru cele mai multe țări, există doar două opțiuni: să nu facă nimic și să privească de pe margine cum industriile locale se degradează sau să impună tarife comerciale și alte măsuri protecționiste, așa cum au făcut Statele Unite cu China.
„Lanțurile de aprovizionare se bifurcă urmând liniile geopolitice”, subliniază Sonal Varma, economist-șef al băncii japoneze Nomura. „A devenit tot mai dificil pentru aceste țări să decidă cu cine să se alinieze”.
(Citiți și: ”China ante portas: Intrare agresivă a Chinei pe motoarele de creștere românești – sectorul auto și comerțul”)
(Citiți și: ”Dubla măsură prin care sunt evaluate companiile europene și cele chinezești din e-Comerce: Cazul Temu-Shein.”)
***