Președintele SUA Donald Trump analizează posibilitatea unor lovituri militare limitate împotriva Iranului pentru a constrânge regimul mullahilor să accepte condițiile sale privind un acord nuclear, a relatat vineri Wall Street Journal (WSJ).
Aceste lovituri limitate ar fi un pas decisiv gândit a exercita presiune totală asupra Teheranului și a arăta că SUA sunt dispuse să înceapă un conflict. Un atac mai amplu ar putea însă declanșa represalii majore și un conflict regional mai larg, mai scrie WSJ.
Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, atacul inițial, dacă ar fi autorizat, ar putea avea loc în câteva zile și ar viza câteva obiective militare sau guvernamentale. Dacă Iranul ar continua să refuze cererile americane de a opri îmbogățirea uraniului, SUA ar răspunde cu o campanie extinsă împotriva infrastructurii regimului — posibil cu scopul de a răsturna regimul de la Teheran.
Președintele SUA ia în calcul o serie de opțiuni militare – Trump a declarat că preferă în continuare diplomația
Conform WSJ, opțiunea unor lovituri limitate indică faptul că Trump ar putea fi dispus să utilizeze forța militară nu doar ca ”pedeapsă” asupra Iranului, ci și ca mijloc de a deschide calea către un acord favorabil Statelor Unite. Una dintre surse a afirmat că Trump ar putea escalada treptat atacurile, începând cu o intervenție redusă și ordonând ulterior lovituri mai ample, până când regimul iranian fie agreează să își încheie programul nuclear, fie pierde puterea.
Un oficial american din regiune a declarat pentru WSJ că o lovitură limitată ar putea însă determina Iranul să abandoneze total negocierile, cel puțin pentru o perioadă mai lungă, mai ales în contextul în care autoritățile de la Teheran s-au angajat să formulize în următoarele 2 săptămâni un răspuns la cererile americane, în urma negocierilor de la Geneva.
WSJ mai scrie că nu e clar cât de serios ia Trump în considerare această opțiune după ultimele săptămâni de deliberări, deși consilierii săi i-au prezentat-o în repetate rânduri. În ultima perioadă, discuțiile s-au concentrat mai mult pe campanii de amploare, potrivit oficialilor.
Joi, Trump a declarat că va decide în următoarele 10 zile ce pași va face în privința Iranului. Ulterior, le-a spus reporterilor că termenul limită ar fi de aproximativ două săptămâni. „Vom face un acord sau vom obține un acord, într-un fel sau altul”, a spus el.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a refuzat să comenteze ce direcție va adopta SUA, afirmând că „doar președintele Trump știe ce ar putea sau nu să facă”.
Oficialii au precizat că Trump nu a decis încă să ordone un atac, indiferent de amploare, însă ia în calcul opțiuni variind de la o campanie de o săptămână menită să forțeze schimbarea regimului până la o serie de lovituri de mai mică amploare asupra infrastructurii guvernamentale și militare iraniene. Unii oficiali și analiști americani au avertizat că astfel de atacuri ar putea provoca represalii iraniene, riscând să atragă SUA într-un război în Orientul Mijlociu și să pună în pericol aliații regionali.
Precedentul Coreea de Nord
Potrivit WSJ, analiza unei lovituri inițiale limitate amintește de dezbaterea din primul mandat al lui Trump privind aplicarea unei așa-numite „lovituri sângerânde” („bloody nose” – eng.) împotriva Coreei de Nord. În 2018, într-o perioadă de retorică nucleară tensionată între Washington și Phenian, administrația Trump a luat în calcul o lovitură preventivă limitată asupra Coreei de Nord pentru a demonstra seriozitatea SUA în privința opririi programului nuclear nord-coreean.
Trump și echipa sa au decis în cele din urmă să nu atace Coreea de Nord, președintele optând pentru diplomație cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, deși cele trei întâlniri nu l-au convins pe acesta să renunțe la arsenalul său nuclear.
Solicitările SUA și poziția Iranului
Pe plan diplomatic, oficiali americani de rang înalt s-au întâlnit săptămâna aceasta cu omologii iranieni pentru negocieri. SUA solicită încetarea programului nuclear iranian, limitări asupra programului de rachete balistice și reducerea sprijinului pentru grupările armate regionale aliate Teheranului. Iranul a respins un acord cuprinzător și a oferit până acum concesii limitate în privința programului său nuclear, negând din nou că ar fi urmărit vreodată obținerea unei arme nucleare.
Blocajul — pe care oficialii americani îl consideră tot mai puțin probabil să fie depășit — și consolidarea militară americană în apropierea Iranului au crescut probabilitatea unor lovituri.
Oficialii iranieni au amenințat că vor răspunde cu forță maximă la orice atac american. Într-o serie de mesaje publicate marți pe rețelele sociale, liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că forțele sale ar putea scufunda un portavion american și ar putea lovi armata SUA „atât de dur încât să nu se mai poată ridica”.
Iranul privește deja cu suspiciune termenele diplomatice impuse de Trump. Anul trecut, Casa Albă a anunțat că va acorda Iranului două săptămâni pentru a încheia un acord similar. Însă, la doar câteva zile după acel anunț, bombardiere B-2 și alte forțe americane au atacat trei instalații nucleare iraniene, afectând programul nuclear al țării.
Armata SUA folosește Aeroportul Internațional Sofia din Bulgaria pentru avioane de realimentare aeriană – șase aeronave KC-135 sunt parcate la Sofia
În ultimele zile, SUA au continuat să trimită în Orientul Mijlociu avioane de luptă F-35 și F-22 de ultimă generație, potrivit datelor de monitorizare a zborurilor și unui oficial american. Un al doilea portavion, echipat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre regiune. De asemenea, sunt trimise aeronave de comandă și control a spațiului aerian, esențiale pentru coordonarea campaniilor aeriene de amploare. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare aeriană.
De notat, în același timp, că Marea Britanie blochează în prezent utilizarea de către administrația Trump a bazei Royal Air Force Fairford din Gloucestershire și a facilității navale Diego Garcia, aflată pe teritoriul britanic de peste mări din Oceanul Indian, pentru un posibil atac asupra Iranului. Această informație a fost divulgată de The Times după ce, miercuri seară, Donald Trump a dat de înțeles că a vorbit cu premierul Marii Britanii Keir Starmer despre utilizarea unei baze militare comune strategice (Diego Garcia) din Oceanul Indian în cazul unui conflict cu Iranul.
(Citește și: ”Donald Trump, aproape de o decizie finală privind Iranul. Pozițiile și indiciile care conturează un atac asupra Teheranului”)
(Citește și: ”SUA negociază acordul nuclear cu Iranul „cu portavioanele pe masă” – Miza: controlul fluxului de petrol spre China și programul balistic al Teheranului”)
(Citește și: ”Reuters: Armata SUA se pregătește pentru posibile operațiuni împotriva Iranului care ar putea dura săptămâni”)
(Citește și: ”Iranul se grăbește să-și protejeze cea mai importantă instalație nucleară de un eventual atac. Donald Trump insistă asupra continuării discuțiilor cu Teheranul”)
(Citește și: ”Atacul care nu garantează schimbarea de regim: Limitele unei intervenții militare americane în Iran”)
(Citește și: ”Video / Iran – Forțele de ordine trag cu muniție de război în protestatari, spitalele sunt copleșite / Israelul e în alertă pentru o intervenție a SUA – Trump, informat despre opțiuni de lovituri militare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
