Tribunalul București înființează completuri specializate pentru partidele politice și ONG-uri. Liberalii acuză că ”bătăliile politice” din partidul lor s-au mutat în justiție.
PNL a semnalat miercuri că Tribunalul București a constituit șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice, o decizie ce eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM.
Tribunalul București a transmis joi un comunicat în care respinge acuzațiile liberalilor și anunță că pregătește și completuri specializate în ONG-uri. Reamintim că ONG-urile de profil sunt cele mai critice voci ale societății românești la adresa sistemului de justiției.
Cele mai importante pasaje din comunicatul PNL care a stârnit reacția TMB și a CSM
Partidul Național Liberal a luat act de decizia pronunțată astăzi de Tribunalul București, în urma solicitărilor depuse de unii contestatari, și face următoarele precizări:
Această hotărâre judecătorească nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment deoarece suspendă doar anumite hotărâri.
Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului.
Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc. Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunțată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres.
Dar nu putem să nu observăm că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție.
Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze.
Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM.
PNL va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București.
Aceiași contestatari au înaintat mai multe cereri în instanță. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar.
În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia.
Un partid politic este condus de deciziile majorității membrilor și de deciziile luate în organele sale statutare. Minoritatea se supune majorității. Acesta este un principiu clar și acceptat de orice membru al oricărui partid.
TMB califică suspiciunile PNL drept ”presiuni asupra judecătorilor”
Tribunalul București (TNB) a transmis joi un comunicat în care respinge acuzațiile formulate PNL, pe care le consideră presiunile exercitate asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze.
Comunicatul:
Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor.
În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor.
Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.
De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.
Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric.
CSM acuză „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunţă, într-un comunicat transmis joi, „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”.
În opinia judecătorilor CSM, „contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor” de către o parte aflată într-un proces reprezintă „un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept”.
„Independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept. Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, se arată într-un comunicat de presă al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM consideră că declaraţiile „respectivului partid politic” sunt „fără precedent”, iar „gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formaţiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti”.
„Contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei”, adaugă sursa citată.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită „tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanţelor judecătoreşti şi să îşi valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenţei justiţiei, a autorităţii hotărârilor judecătoreşti şi a valorilor constituţionale care stau la baza statului de drept”.
„Într-o democraţie constituţională, litigiile se analizează în faţa instanţelor, nu în spaţiul public prin delegitimarea autorităţii judecătoreşti”, se mai arată în comunicatul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(Citește și: Guvernul sesizează CCR în cazul restanțelor salariale pentru magistrați. Premierul: ”Ingerință directă în autoritatea executivă a statului – Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite”)
****
Urmărește-ne pe Google News
