Guvernul sesizează CCR în cazul restanțelor salariale pentru magistrați. Premierul: ”Ingerință directă în autoritatea executivă a statului – Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite”

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema plății restanțelor salariale pentru judecători.

”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la guvern.

Reamintim că ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

Declarațiile făcute de premier după ședință:

• ”Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”.

• ”În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”.

• ”Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în săptămâna următoare. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. Deci e sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a explicat premierul Bolojan.

Măsura vine după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Guvernul contestă dreptul unei instanțe de a impune rectificări bugetare, conform Notei:

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative, în materia bugetară/gestionării finanțelor
publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a spune dreptul (juris dictio) în cazuri concrete, interpretând și aplicând legile existente la stările de fapt deduse judecății. Atunci când, prin hotărârea pronunțată, o instanță de judecată nu se limitează la a constata existența unui drept, ci obligă direct Guvernul
României la acte de dispoziție bugetară (alocări de fonduri, rectificări de bugete sau suplimentări din Fondul de rezervă), aceasta își depășește sfera de competență atribuită constituțional.”

Cele două documente aflate lista actelor abordate în ședința de joi a Guvernului

• INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026

• NOTĂ privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție

„Demersul are ca premisă principiile de funcționare ale statului de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deopotrivă, nici puterea executivă și nici puterea legislativă neputând fi obligate prin hotărâre judecătorească să inițieze sau să adopte un act normativ care să reglementeze într-un anumit sens și care să aibă
un conținut prestabilit, fără a exista o imixtiune a puterii judecătorești în activitatea și atribuțiile acestora.
Pentru toate considerentele expuse, se impune analizarea oportunității sesizării Curții Constituționale a României cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte”, se arată în Notă.

Decizia CAB

Curtea de Apel București a decis pe 5 mai, în primă instanță, că Guvernul României și Ministerul de Finanțe sunt obligate să plătească integral salariile restante obținute de magistrați prin sentințe definitive ale instanțelor de judecată, admițând astfel cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în procesul împotriva Executivului.

Este vorba despre acele sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, pe care Guvernul a tot încercat să le amâne prin „ordonanțe trenuleț”.

Instanța a considerat că drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive sunt „bunuri” protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar statul nu poate amâna la nesfârșit plata lor fără a încălca dreptul de proprietate al judecătorilor și procurorilor.

Recursul se judecă pe 9 iulie, la Înalta Curte.

Sancțiuni record pentru întârziere

Sentința stabilește un termen maxim de doar 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru a vira fondurile reclamate de magistrați, adică drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este necesar.

De asemenea, CAB a impus sancțiuni dure:

• Penalități de 1% pe zi de întârziere din suma totală datorată.
• Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie (pe zi de întârziere) pentru Guvern și Ministerul Finanțelor, bani care devin venit la bugetul de stat.

(Citește și: Guvernul discută posibila sesizare a CCR în legătură cu decizia privind plata drepturilor salariale obținute de magistrați în instanță)

****