Executivul discută joi o Informare privind plata drepturilor salariale obținute de magistrați în instanță, precum și o Notă privind privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție apărut după decizia din martie a Curții Supreme.
Măsura vine după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Guvernul contestă dreptul unei instanțe de a impune rectificări bugetare, conform Notei:
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative, în materia bugetară/gestionării finanțelor
publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a spune dreptul (juris dictio) în cazuri concrete, interpretând și aplicând legile existente la stările de fapt deduse judecății. Atunci când, prin hotărârea pronunțată, o instanță de judecată nu se limitează la a constata existența unui drept, ci obligă direct Guvernul
României la acte de dispoziție bugetară (alocări de fonduri, rectificări de bugete sau suplimentări din Fondul de rezervă), aceasta își depășește sfera de competență atribuită constituțional.”
Cele două documente aflate lista actelor abordate în ședința de joi a Guvernului
- INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026
- NOTĂ privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție
„Demersul are ca premisă principiile de funcționare ale statului de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deopotrivă, nici puterea executivă și nici puterea legislativă neputând fi obligate prin hotărâre judecătorească să inițieze sau să adopte un act normativ care să reglementeze într-un anumit sens și care să aibă
un conținut prestabilit, fără a exista o imixtiune a puterii judecătorești în activitatea și atribuțiile acestora.
Pentru toate considerentele expuse, se impune analizarea oportunității sesizării Curții Constituționale a României cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte”, se arată în Notă.
Decizia CAB
Curtea de Apel București a decis pe 5 mai, în primă instanță, că Guvernul României și Ministerul de Finanțe sunt obligate să plătească integral salariile restante obținute de magistrați prin sentințe definitive ale instanțelor de judecată, admițând astfel cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în procesul împotriva Executivului.
Este vorba despre acele sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, pe care Guvernul a tot încercat să le amâne prin „ordonanțe trenuleț”.
Instanța a considerat că drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive sunt „bunuri” protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar statul nu poate amâna la nesfârșit plata lor fără a încălca dreptul de proprietate al judecătorilor și procurorilor.
Recursul se judecă pe 9 iulie, la Înalta Curte.
Sancțiuni record pentru întârziere
Sentința stabilește un termen maxim de doar 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru a vira fondurile reclamate de magistrați, adică drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este necesar.
De asemenea, CAB a impus sancțiuni dure:
- Penalități de 1% pe zi de întârziere din suma totală datorată.
- Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie (pe zi de întârziere) pentru Guvern și Ministerul Finanțelor, bani care devin venit la bugetul de stat.
Mecanismul prin care magistrații și-au majorat veniturile în instanță
Totul a pornit de la valoarea de referință sectorială (VRS), un indicator folosit în calculul salariului angajaților din justiție. Salariile unor magistrați au fost calculate în baza unui VRS de 605 lei, iar în cazul altora, de 484 de lei. Pentru că unii magistrați primeau salarii mai mari, iar alții mai mici, cei cu salarii mai mici au dat în judecată statul pentru a se aplica același nivel al indicatorului VRS tuturor.
S-a ales cel mai ridicat și astfel, conform ICCJ, în câțiva ani au fost aproximativ 20.000 de procese câștigate în care s-au cerut veniturile majorate la valoarea maximă a VRS, la intervale regulate.
În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis ca salariile judecătorilor și procurorilor să crească retroactiv, pentru ultimii cinci ani (perioada 2018 – 2023).
Categoriile de salariați din justiție care au inițiat procese pentru drepturi salariale: judecători, procurori, magistrați, asistenți ai magistraților, grefieri, personal auxiliar din instanțe și parchete, consilieri de probațiune și chiar angajați IT din instanțe și parchete.
Guvernul a decis plata eșalonată, dar tranșa corespunzătoare pentru 2026, în valoare de peste un miliard de lei, a fost anulată după aprobarea bugetului, pentru a plăti costurile pachetului social impus de PSD în coaliție, înainte de a vota moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan și a se retrage din executiv.
(Citește și: Guvernul, obligat de Justiție să plătească creșterile salariale restante obținute de magistrați în Justiție. Bugetul riscă ieșirea din grafic)
****
Urmărește-ne pe Google News
