Disputa dintre conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) intră într-o nouă etapă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru suspendarea ordinului ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, privind transferul a cinci proiecte mari de infrastructură la CNAIR.
Minuta CAB:
„Soluţia pe scurt: Admite cererea de suspendare. Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 27.05.2026”.
Transferul a fost decis fără consultare, iar, mai mult, iar CNIR, care ar trebui să preia proiectele, n-ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a prelua simultan proiecte atât de mari, a fost argumentația pe baza căreia directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a solicita instanței transferul.
Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor, a decis, prin Ordinului de ministru 475/2026,transferul celor cinci proiecte într-un termen de 15 zile.
Valoarea totală a acestora este de aproximativ 10 miliarde de euro.
Radu Miruţă a trimis recent o adresă conducerii CNAIR prin care i se reamintea directorului general obligaţia de a semna protocoalele de predare-primire, însă conducerea CNAIR a cerut CAB revocarea integrală a ordinului. deocamdată a fost pronunțată doar suspendarea executării ordinului.
Conflictul dintre CNAIR și Ministerul Transporturilor
CNAIR se află în conflict deschis cu conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), condus până la moțiunea de cenzură de PSD, după căderea Cabinetului Ilie Bolojan.
Cele două instituții își dispută cinci proiecte majore de infrastructură, pe care Ministerul Transporturilor le-a cerut de la CNAIR către Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), la cererea expresă a MTI, precum şi pierderea unui arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, ceea ce presupune plata unor despăgubiri de 340 de milioane de lei.
CNAIR este în subordinea Ministerului, iar divergențele au apărut pe fondul unor întârzieri și a unei execuții bugetare deficitare pe proiectele din PNRR.
Ministerul Transporturilor a acuzat oficial conducerea CNAIR de management defectuos în gestionarea celor cinci proiecte majore ce riscă să piardă finanțarea europeană din cauza nerespectării termenelor limită.
Cele cinci autostrăzi (sau secțiuni de autostradă) sunt:
- A7 (Autostrada Moldovei): Întârzieri pe loturile dintre Bacău și Pașcani, unde ritmul de lucru a scăzut sub pragul critic asumat.
- A8 (Autostrada Unirii): Blocaje administrative pe secțiunile montane și întârzieri în lansarea licitațiilor pentru execuție.
- A1 (Secțiunea Lugoj – Deva, lotul „Tunelurile pentru Urși”): O problemă istorică unde Ministerul a acuzat CNAIR că nu a pus presiune suficientă pe constructor pentru a respecta noul calendar.
- A3 (Autostrada Transilvania): În special loturile din zona Sălajului (Poarta Sălajului – Zalău), unde problemele geologice nu au fost gestionate rapid de echipa tehnică a CNAIR.
- A13 (Brașov – Bacău): Proiectul care a fost „aruncat” dintr-o parte în alta între studii de fezabilitate incomplete și licitații anulate.
MT a introdus un sistem de monitorizare în timp real prin satelit și drone care a arătat că progresele raportate de CNAIR pe hârtie erau mult peste realitatea de pe șantiere.
Un raport de audit solicitat de Minister la începutul acestui an a scos la iveală că peste 40% din notele de fundamentare pentru amânările de termene la cele cinci autostrăzi erau bazate pe date tehnice eronate sau incomplete.
(Citește și: Corpul de Control al Transporturilor, trimis la CNAIR, după ce România a pierdut 340 mil. lei în arbitrajul pentru Autostrada Sebeş-Turda)
****
Urmărește-ne pe Google News
