Corpul de Control al Transporturilor, trimis la CNAIR, după ce România a pierdut 340 mil. lei în arbitrajul pentru Autostrada Sebeş-Turda

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, a trimis Corpul de Control la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), să identifice responsabilii din cazul arbitrajului pierdut pentru Autostrada Sebeş-Turda, pentru care trebuie plătite peste 340 de milioane de lei constructorului italian Impresa Pizzarotti.

De asemenea, secretarul de stat Horaţiu Cosma a anunțat că va fi sesizată Curtea de Conturi.

”Radu Miruţă a trimis astăzi corpul de control la CNAIR, după ce compania de drumuri a pierdut cel puţin discutabil peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeş-Turda. Bani publici. Adică bani din buzunarul fiecărui român”, a anunţat, joi, într-o postare pe Facebook, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horaţiu Cosma.

Cum plătește România mai mult pentru respectivul segment de autostradă

Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 şi trebuia finalizat în 2016, pentru 540 de milioane de lei, dar a fost deschis abia în 2020, după 4 ani de întârziere.

Secretarul de stat Horațiu Cosma explică în postare neregulile ce au dus la pierderea a peste 340 milioane de lei:

• ”În noiembrie 2021, actualul director CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înţelegere cu constructorii italieni: lucrările au fost recepţionate, iar constructorii urmau să limiteze eventualele penalităţi din arbitraj la 150 de milioane de lei. Numai că, între timp, am văzut cu toţii «calitatea» lucrărilor recepţionate: alunecări de teren, porţiuni de autostradă închise şi reconstruite, poduri deplasate, denivelări şi foarte multe gropi”.

• În 2021, în primul mandat de secretar de stat la Transporturi, împreună cu fostul ministru Cătălin Drulă, a solicitat ferm constructorului italian să remedieze toate deficienţele.

• ”După noi, a venit domnul Pistol şi, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului, «a deblocat» situaţia. A recepţionat lucrările. Mai mult, angajaţi din CNAIR au refuzat atunci să îşi asume recepţia lucrărilor, însă vocile lor au fost reduse la tăcere. Iar surpriza a venit odată cu sentinţa arbitrară: CNAIR trebuie să plătească nu 150 de milioane, cum semnase, ci peste 340 de milioane de lei. Arbitrul nu a luat în considerare înţelegerea semnată de Cristian Pistol, pentru că aceasta nu ar fi respectat rigorile legale – nu a fost legalizată şi nici prezentată corespunzător în arbitraj. Practic, românii au plătit de două ori. O dată prin autostrada pe care nu au putut-o folosi în cei 4 ani de întârzieri. Şi, doi, prin penalităţi mai mari decât fusese stabilit iniţial. Neglijenţă? Incompetenţă? Sau altceva? Instituţiile abilitate trebuie să stabilească adevărul”.

• CNAIR a trimis săptămâna trecută către Ministerul Transporturilor solicitări pentru plata acestui arbitraj din bani publici.

”Ministrul Transporturilor, Radu Miruţă, trimite Corpul de Control la CNAIR pentru a verifica întreaga situaţie. Concluziile vor fi trimise de urgenţă organelor competente. În plus, va fi sesizată şi Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului şi identificarea celor responsabili. Zi de zi deschidem uşi în Ministerul Transporturilor şi descoperim probleme grave ascunse sub preş. Diferenţa dintre noi şi exponenţii dezastrului bugetar al României este că noi nu întoarcem privirea şi nu ne batem joc de români. Facem curăţenie până la capăt”, a spus secretarul de stat.

Arbitrajul pierdut, o nouă fază în conflictul dintre CNAIR și Ministerul Transporturilor

CNAIR se află în conflict deschis cu conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), condus până la moțiunea de cenzură de PSD, după ce căderea Cabinetului Ilie Bolojan.

Cele două instituții își dispută cinci proiecte majore de infrastructură, pe care Ministerul Transporturilor le-a cerut de la CNAIR către Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), la cererea expresă a MTI, precum şi pierderea unui arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, ceea ce presupune plata unor despăgubiri de 340 de milioane de lei.

CNAIR este în subordinea Ministerului, iar divergențele au apărut pe fondul unor întârzieri și a unei execuții bugetare deficitare pe proiectele din PNRR.

Ministerul Transporturilor a acuzat oficial conducerea CNAIR de management defectuos în gestionarea a cinci proiecte majore ce riscă să piardă finanțarea europeană din cauza nerespectării termenelor limită.

Cele cinci autostrăzi (sau secțiuni de autostradă) sunt:

1. A7 (Autostrada Moldovei): Întârzieri pe loturile dintre Bacău și Pașcani, unde ritmul de lucru a scăzut sub pragul critic asumat.
2. A8 (Autostrada Unirii): Blocaje administrative pe secțiunile montane și întârzieri în lansarea licitațiilor pentru execuție.
3. A1 (Secțiunea Lugoj – Deva, lotul „Tunelurile pentru Urși”): O problemă istorică unde Ministerul a acuzat CNAIR că nu a pus presiune suficientă pe constructor pentru a respecta noul calendar.
4. A3 (Autostrada Transilvania): În special loturile din zona Sălajului (Poarta Sălajului – Zalău), unde problemele geologice nu au fost gestionate rapid de echipa tehnică a CNAIR.
5. A13 (Brașov – Bacău): Proiectul care a fost „aruncat” dintr-o parte în alta între studii de fezabilitate incomplete și licitații anulate.

MT a introdus un sistem de monitorizare în timp real prin satelit și drone care a arătat că progresele raportate de CNAIR pe hârtie erau mult peste realitatea de pe șantiere.

Un raport de audit solicitat de Minister la începutul acestui an a scos la iveală că peste 40% din notele de fundamentare pentru amânările de termene la cele cinci autostrăzi erau bazate pe date tehnice eronate sau incomplete.

(Citește și: Video / O alunecare de teren afectează A10 Sebeș – Turda. Circulație restricționată pe o bandă)

****