Joi, 1 ianuarie, a intrat în vigoare mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea producătorilor europeni de bunuri față de companiile din afara UE care activează într-un cadru mai permisiv de reducere a emisiilor. China este prima țară care a amenințat cu represalii. Și nu va fi nici ultima țară care va reacționa.
Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, sau pe scurt CBAM, a fost conceput pentru a remedia efectele neintenționate ale celor mai stricte standarde de reducere a emisiilor din lume pentru sectorul industrial, și anume costurile exorbitante care fac produsul finit necompetitiv. Acest lucru i-a afectat în primul rând pe producătorii europeni de produse energointensive precum oțelul și cimentul, unde cel mai mare concurent este China – care nu are legislație care să semene cu cerințele de reducere a emisiilor din UE, astfel încât oțelul și cimentul importate sunt foarte ieftine, iar cumpărătorii le preferă pe acestea. Sectoarele acoperite de CBAM sunt: ciment, aluminiu, îngrășăminte, metale feroase și energie electrică.
China protestează față de introducerea CBAM
Pe scurt, pentru a stimula competitivitatea producătorilor europeni de oțel, aluminiu și ciment – și a producătorilor de energie electrică – Uniunea Europeană a luat măsuri că aceste mărfuri importate la prețuri mici să nu mai fie atât de ieftine. China și India sunt nemulțumite de această taxă și promit că vor lua la rândul lor măsuri care să reducă competitivitatea întreprinderilor europene. Imediat ce CBAM a intrat în vigoare, Ministerul chinez al Comerțului a emis o declarație în care a numit legislația europeană „neloială” și „discriminatorie”, relatează Bloomberg. „Vom lua cu siguranță toate măsurile necesare pentru a răspunde oricăror bariere comerciale nedrepte”, se arată în comunicatul ministerului chinez.
„CBAM este destul de nepopular în rândul marilor exportatori către UE, dar s-a dovedit deja a fi destul de eficient în a determina țările reticente să inițieze sau să își extindă eforturile de stabilire a prețului carbonului”, a declarat pentru Financial Times un consultant specializat în piețele de permise de carbon. „Așadar, este o schimbare majoră de politică a UE care vizează să își protejeze propria industrie, în același timp valorificând ideea de stabilire a prețului carbonului pentru țările terțe.”
Pe scurt, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon stabilește un preț pentru emisiile de dioxid de carbon generate în timpul producției unui bun, cum ar fi cimentul sau oțelul. Prețul se bazează pe calculele emisiilor din industriile respective din țările care exportă către Uniunea Europeană. Mecanismul stabilește o așa-numită valoare implicită a emisiilor pentru producția unui anumit bun, precum și standarde pentru emisii, care urmează să fie calculate într-un mod care este încă neclar și criticate chiar în Europa.
Calculul valorilor implicite și de referință, contestate și în UE
Politico a relatat despre îngrijorările din UE, citând directori din industrie care au afirmat că valorile implicite pentru emisiile anumitor țări care exportă către UE au fost stabilite prea mici pentru a fi reale, inclusiv o pentru o parte din producția de oțel din China care, conform acestor estimări, rezultă a avea emisii mai mici decât producția de oțel din UE.
„Inconsecvența din stabilirea valorilor implicite și ale valorilor de referință va dilua stimulentele pentru adoptarea de procese de producție mai curate și ar permite importurilor cu emisii ridicate să intre pe piața UE cu costuri subdimensionate pentru emisii”, a declarat un reprezentant al industriei pentru Politico. „Acest lucru ar putea duce la un CBAM care este nu numai semnificativ mai puțin eficient, dar cel mai probabil contraproductiv.”
În același timp, importurile de oțel din India sunt pe cale să se reducă. India este al doilea cel mai mare producător de oțel din lume după China și exportă până la 66% din producția proprie către Uniunea Europeană. Exporturile de oțel indian ar urma să scadă brusc, deoarece producția de oțel din India se realizează în furnale alimentate cu cărbune, ceea ce este incompatibil cu planurile de reducere a emisiilor ale Uniunii Europene. Reuters menționează că oțelăriile indiene ar putea trece la cuptoare cu arc electric, care au o amprentă de emisii mai mică, dar o astfel de trecere ar necesita timp și bani.
Așadar, doi dintre cei mai mari exportatori de mărfuri industriale din lume și, în special, principalii furnizori ai Uniunii Europene, intenționează să răspundă la CBAM, cel puțin într-un caz, prin reducerea exporturilor. Acest lucru ar clarifica cu siguranță piața pentru producătorii europeni, dar nu va fi o veste bună pentru consumatorii acestor bunuri, care ar plăti factura pentru ceea ce este, în esență, o intervenție pe piață din partea Uniunii Europene. Nici Statele Unite nu vor fi încântate de acest mecanism de majorare a taxelor și își vor face curând cunoscută nemulțumirea.
În România, scumpirile în construcții pot ajunge la 10%
Într-o analiză publicată pe platforma Depozit Virtual că foarte materii prime sau semifabricate folosite în România provin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra în calculele de preț.
Scumpirile nu vor apărea brusc odată cu publicarea unor liste noi de preț. Producătorii și importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi introduse treptat, pe măsură ce intră în producție loturi realizate cu materie primă achiziționată la costuri mai mari.
Analiza mai arată că România este dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special pentru zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piață indică creșteri de 9-10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice.
Impactul va fi cel mai vizibil în zona construcțiilor industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată, susțin specialiștii.
Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate sunt de 9-10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, în ansamblu, pot înregistra majorări de aproximativ 10%.
În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în formarea prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importuri non-UE și efectul în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai scumpe decât cele din 2025.
(Citește și: ”Introducerea din 2026 a taxei pe carbon la frontieră îi antagonizează pe principalii parteneri comerciali ai UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
