Prioritizarea investițiilor și alocarea de fonduri doar proiectelor în derulare se numără printre măsurile de reechilibrare a finanțelor publice discutate de liderii partidelor care ar urma să formeze viitoarea coaliție de guvernare. Economiile s-ar putea dovedi extrem de reduse având în vedere că anul trecut s-au cheltuit doar 700 mld. de lei pe obiective de investiții noi, adică sub 1,5% din totalul cheltuielilor de investiții, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Mai mult, sumele cheltuite efectiv pe obiective de investiții noi au fost cu 500 mil. lei mai mici decât cele prevăzute în program.
Din analiza execuției bugetare pe 2024 reiese că majoritatea cheltuielilor de investiții, circa 29,6 mld. lei, au fost destinate obiectivelor de investiții în continuare.
”Conform rapoartelor de monitorizare a programului de investiții publice transmise de ordonatorii principali de credite (…) au fost efectuate plăți în sumă de 49.778,0 milioane lei pe total surse (reprezentând 89,78% din programul anual), din care 48.319,0 milioane lei de la bugetul de stat (reprezentând 93,29% din programul anual)”, precizează Ministerul Finanțelor.
Pentru proiectele de investiții publice semnificative prioritizate aflate în finanțare au avut alocate în anul 2024 credite bugetare în valoare de 25,6 mld. lei.
Potrivit informațiilor transmise de ordonatorii principali de credite, pentru aceste proiecte de investiții au fost efectuate plăți în valoare de 24,7 mld. lei, ceea ce reprezintă 96,51% din programul anual aprobat.
Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au efectuat plăți în anul 2024 au fost:
- Autostrada Sibiu – Pitești – cu o alocare bugetară de 2.681,73 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 2.681,72 milioane lei (100 % din program);
- Autostrada Buzău – Focșani – cu o alocare bugetară de 2.212,74 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 2.212,74 milioane lei (100 % din program);
- Autostrada Ploiești – Buzău – cu o alocare bugetară de 1.884,37 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.884,36 milioane lei (100 % din program);
- Magistrala I de Metrou Cluj – cu o alocare bugetară de 1.397,09 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.396,71 milioane lei (99,97% din program);
- Autostrada de Centură a Municipiului București – Sector Centură Sud km 52+770 – 100+900 – cu o alocare bugetară de 1.389,82 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.389,78 milioane lei (100% din program);
- Drum expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente – cu o alocare bugetară de 1.204,06 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.204,05 milioane lei (100 % din program);
- Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor – (finanțat din PNRR) cu o alocare bugetară de 1.131,02 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.131,02 milioane lei (100 % din program);
- Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronsonul Braşov – Sighişoara – cu o alocare bugetară de 1.073,50 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 1.069,49 milioane lei (99,63% din program);
- Autostrada Focșani – Bacău – cu o alocare bugetară de 941,78 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 941,78 milioane lei (100 % din program);
- Reabilitarea liniei CF frontieră Curtici – Simeria parte componenta a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, Tronsonul 2: km 614 – Gurasada şi Tronsonul 3: Gurasada-Simeria – cu o alocare bugetară de 878,57 milioane lei din care au fost efectuate plăți în valoare de 878,49 milioane lei (99,99 % din program).
Investițiile au generat o creștere economică de 0,9 pp din PIB în T1
Potrivit datelor INS privind motoarele de creștere economică ale României din primul trimestru al anului, investițiile (formarea brută de capital fix) au contribuit cu 0,9 pp la avansul PIB. Cu toate acestea, PIB-ul a înregistrat un avans de doar 0,3% față de T1 2024, pe fondul contribuției negative ridicate de exportului net.
În contextul epuizării unor motoare de creștere (în principal consumul intern și cererea externă) rolul investițiilor este cu atât mai critic pentru avansul PIB.
„Investițiile, în special cele legate de fondurile europene, și sezonul agricol ceva mai promițător reprezintă principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin (economiei, n.r.) în a doua jumătate a anului 2025”, potrivit unui raport ING Bank România.
Pe de altă parte, economiștii BCR avertizează că „perspectivele sunt umbrite de pachetul de consolidare fiscală care urmează să fie implementat. Noile măsuri fiscale sunt susceptibile să afecteze consumul și investițiile private.”
Conform celei mai recente prognoze a CNSP, investițiile ar trebui să asigure 1pp din creștere economică de 1,4% din PIB prognozată pentru acest an.
(Citește și: ”Raport BCR: România se află la o răscruce – gestionarea fiscală sănătoasă nu mai este doar o opțiune de politică. Consumul va pica – investițiile trebuie să-i ia locul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
