Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv ce modifică Legea privind practicile de corupție în străinătate (Foreign Corrupt Practices Act – FCPA), o legislație cu o vechime de 47 de ani utilizată în trecut de guvernul SUA pentru a sancționa și investiga acte de corupție realizate în străinătate de companiile americane, transmite Wall Street Journal.
În trecut, investigațiile pornite în baza legii au vizat Goldman Sachs sau giganți ai mineritului precum Glencore.
Directiva prezidențială mandatează Departamentul de Justiție al SUA să elaboreze „linii directoare revizuite și rezonabile de aplicare” care să nu împiedice firmele americane să concureze pe piețele externe, conform unei declarații a Casei Albe.
Legea dezavantajează companiile americane față de rivalii lor internaționali, deoarece le interzice să adopte practici „comune printre concurenții internaționali”, a declarat Casa Albă, citată de WSJ.
De asemenea, aplicarea excesivă a legii limitează autoritatea președintelui în gestionarea relațiilor externe, se precizează în aceeași declarație.
Make Bribery Great Again
„Va însemna mult mai multe afaceri pentru America”, a declarat luni președintele Trump în Biroul Oval, după ce a semnat ordinul executiv.
„Sună bine pe hârtie, dar (în practică) este un dezastru. Înseamnă că, dacă un american merge într-o țară străină și începe să facă afaceri acolo în mod legal, legitim sau în alt mod, este aproape garantată o anchetă, o punere sub acuzare și nimeni nu vrea să facă afaceri cu americanii din această cauză”, a spus președintele SUA.
Legea anti-mituire este aplicată de Departamentul de Justiție și de Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC), care alocă procurori specializați în acest domeniu.
Anul trecut, cele două agenții au deschis 30 de cazuri de aplicare a legii anti-mituire, potrivit firmei de avocatură Gibson Dunn. De cele mai multe ori, legea vizează plățile făcute de companii sau filialele acestora către intermediari care le ajută să câștige contracte.
Legea stă la baza unor anchete răsunătoare
În ultimii ani, multe investigații anti-mită s-au concentrat pe companii străine, care intră sub incidența legii dacă au investitori americani sau dacă o parte din presupusa schemă de mituire are loc în SUA.
Ca exemplu, gigantul elvețian de comerț cu mărfuri Glencore a plătit aproximativ 700 de milioane de dolari în 2022 pentru a soluționa acuzațiile de mită legate de activități din Brazilia și alte țări. Unul dintre cei mai mari rivali ai săi, Trafigura, și-a recunoscut vinovăția anul trecut într-un dosar pornit de la legislația anti-mită și a fost de acord să plătească aproape 127 de milioane de dolari.
Totodată, în 2022, unul dintre foștii parteneri seniori ai McKinsey a pledat vinovat pentru participarea la o conspirație de încălcare a FCPA în legătură cu un vast scandal de corupție din timpul administrației fostului președinte sud-african Jacob Zuma.
Legea a implicat și mari companii americane. O filială din Malaezia a Goldman Sachs a pledat vinovată în 2020 pentru implicarea bancherilor săi într-un amplu caz de mită legat de finanțistul fugar Jho Low, care a delapidat fonduri dintr-un fond guvernamental malaezian cunoscut sub numele de 1MDB. Goldman a plătit 2,9 miliarde de dolari pentru a soluționa acuzațiile.
Schimbare de abordare la Departamentul american pentru Justiție
Procurorul general Pam Bondi a ordonat săptămâna trecută procurorilor să prioritizeze investigațiile privind corupția externă care vizează mita plătită de carteluri și grupuri transnaționale, în loc de afaceri americane.
Directiva președintelui aduce incertitudine în zeci de investigații și cazuri în desfășurare, scrie Wall Street Journal. Pfizer, de exemplu, a dezvăluit că este subiectul unei investigații privind o acuzație de dare de mita în China în iunie 2020. Potrivit Casei Albe, astfel de cazuri vor fi revizuite.
Schimbările aduse de președintele Trump reflectă critici anterioare venite din partea avocaților de business, care susțin că autoritățile americane au fost mult mai riguroase în sancționarea corupției externe decât procurorii din Europa, Asia și alte regiuni.
Investigațiile pe această legislație durează adesea ani de zile și implică echipe de avocați atât în SUA, cât și în străinătate. Companiile cheltuiesc milioane de dolari pe investigații interne, care sunt adesea împărtășite cu procurorii sau autoritățile de reglementare.
Fost șef SEC: Legea face mai dificilă achiziția de afaceri în străinătate de către companiile americane
Dacă Departamentul de Justiție va reduce numărul cazurilor de corupție externă, activitatea ar putea fi preluată de SEC. Aceasta are autoritatea de a investiga plățile ilegale efectuate de companiile publice, arată WSJ, care mai scrie că, totuși, reducerea aplicării legii ar putea submina alte politici create de Congres și de autoritățile de aplicare a legii pentru a combate mita externă oferită de companiile americane.
Departamentul de Justiție a oferit, de exemplu, stimulente firmelor care raportează singure abaterile către autorități. Politicile prevăd, în general, că firmele nu vor fi urmărite penal dacă raportează faptele de corupție și cooperează pe deplin cu investigatorii.
Jay Clayton, care a condus SEC în primul mandat al lui Trump, a coordonat un raport din 2011 pentru Baroul din New York, în care se afirma că legea face mai dificilă achiziția de afaceri în străinătate de către companiile americane.
Anul trecut, Congresul a extins competența Departamentului de Justiție în cazurile de corupție externă, autorizând procurorii să acuze oficialii străini care solicită sau acceptă mită. Legea de Prevenire a Extorcării în Străinătate (Foreign Extortion Prevent Act) a fost concepută pentru a completa FCPA, descurajând cererea de plăți ilegale.
(Citește și: ”Lista celor 36 de ordine executive semnate de Donald Trump în primele ore de mandat”)
***
Urmărește-ne pe Google News
