Lipsa de personal a biroului de statistică din SUA continuă să afecteze capacitatea sa de a desfășura cercetarea lunară pentru a determina creșterea prețurilor de consum, scrie Bloomberg, care citează mai mulți economiști ce pun sub semnul întrebării acuratețea datelor.
Biroul pentru Statistica Muncii (Bureau of Labor Statistics – BLS), instituția care publică ratele lunare și anuale ale inflației, a ajuns să recurgă tot mai frecvent la metode mai puțin precise de estimare a modificărilor de prețuri.
Conform Bloomberg, în doar câteva luni, s-a ajuns ca 35% din datele despre prețurile de consum să fie estimate printr-un procedeu intitulat ”imputare cu celule diferite”. Prin acest această metodă, statisticienii guvernamentali își bazează estimările pentru prețurile unor bunuri sau servicii pe altele comparabile sau din alte regiuni ale SUA – atunci când nu reușesc să observe în mod direct un anumit preț.
În luna februarie, statistica americană folosea acest procedeu pentru doar 9% din prețurile ce compun indicele prețurilor de consum (IPC).
Economiștii și traderii de pe piețe sunt îngrijorați de acuratețea datelor
Situația s-a agravat din cauza unui blocaj pe angajări, care a obligat departamentul să reducă numărul de companii și afaceri de la care se colectează date despre prețurile de consum.
De notat că dacă angajații federali nu pot colecta date despre un anumit preț într-un anumit oraș, aceștia încearcă să îl estimeze pe baza unui substitut apropiat – de exemplu, pantaloni cargo în loc de pantaloni clasici, explică și WSJ.
În aprilie, de exemplu, BLS a anunțat că a încetat colectarea datelor privind inflația în Lincoln (Nebraska) și Provo (Utah), iar în iunie a încetat colectarea și în Buffalo (New York).
„BLS face astfel de reduceri atunci când resursele existente nu mai pot susține efortul de colectare”, spune agenția în iunie.
Rata inflației este și input în multe contracte, indicatori financiari și beneficii sociale
Rata inflației determină inclusiv cât de mult cresc beneficiile de securitate socială anual și unde sunt stabilite plafoanele fiscale federale. Contractele din sectorul privat, cum ar fi acordurile salariale dintre companii și sindicate, fac adesea referire la rata inflației.
De asemenea, plățile pentru obligațiunile federale indexate la inflație (așa-numitele titluri TIPS), în valoare de 2 trilioane dolari, depind de acest indice, la fel ca randamentele obligațiunilor de stat obișnuite. Afacerile, investitorii și factorii de decizie politică se bazează pe aceste date pentru a-și ghida acțiunile, iar Rezerva Federală (Fed) urmărește cu atenție datele privind inflația atunci când stabilește rata dobânzii în SUA.
Temerile legate de calitatea datelor s-au amplificat în acest an, după ce administrația Trump a desființat mai multe comitete de experți externi care contribuiau la îmbunătățirea statisticilor oficiale.
(Citește și: ”Inflația din SUA, între ciocanul stocurilor și nicovala tarifelor – Economiștii se tem că de aici începe puseul inflaționist. Sursele de creștere a prețurilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
