Un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe) publicat miercuri dezvăluie ”întunericul” care a căzut asupra percepțiilor europene despre relația transatlantică de la începutul lunii noiembrie. Potrivit sondajului, repondenții numesc acum în majoritate SUA ca fiind un „partener necesar” și nu un „aliat”, cum era altădată.
Opiniile despre revenirea lui Donald Trump variază semnificativ în funcție de țară și de perspectiva politică.
Acest lucru, precum și diferențele intra-europene atât în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, cât și relația cu China, creează oportunități ample pentru Trump de a diviza Europa.
Construirea unei coaliții largi de „euro-optimiști” împreună cu grupuri mai precaute poate ajuta liderii europeni să reziste oricăror astfel de încercări – și chiar să creeze o nouă eră în relațiile transatlantice.
Un atlantism lipsit de entuziasm
Sondajul ECFR arată că europenii converg în percepțiile lor despre SUA. Cea mai comună opinie este că SUA nu este un „aliat”, ci mai degrabă un „partener necesar” cu care europenii trebuie să coopereze strategic.
Acest lucru este valabil chiar și în state tradițional atlantiste – precum Polonia și Danemarca – în care cu un an și jumătate mai devreme au văzut SUA în primul rând ca un aliat. Deși sondajul nu poate confirma cauzalitatea, ECFR susține că revenirea politică a lui Trump și victoria sa în alegeri ar putea fi principalul factor care a contribuit la schimbarea de percepție.
O schimbare consistentă de percepție este observată și în mainstreamul politic european. Susținătorii partidelor precum Creștin-Democrații (CDU), Social-Democrații (SPD) și Verzii din Germania, Socialiștii (PSOE) în Spania sau Renașterea lui Macron în Franța și-au revizuit cu toții percepția asupra Americii în jos, din 2023.
Uniți asupra discuțiilor cu Ucraina, împărțiți asupra a ceea ce urmează
Probabil că cel mai presant subiect transatlantic pe măsură ce noul mandat Trump avansează este modul în care președintele intervine în războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Președintele Trump a indicat că va face presiuni pe ambele părți pentru a negocia.
Acest lucru ar putea explica de ce cea mai răspândită așteptare în rândul publicului european este o „înțelegere de compromis” între Kiev și Moscova. Aceasta a fost punctul de vedere principal în fiecare țară intervievată, inclusiv în cele mai ostile Rusiei, precum Estonia, Danemarca, Polonia, Marea Britanie și, într-adevăr, Ucraina însăși – unde sondajele anterioare au găsit o mai mare încredere în victoria ucrainei.
Acest lucru ar putea fi de bun augur pentru realizarea unor poziții europene comune cu privire la orice astfel de discuții.
Dar în fundal se percepe amurgul transatlantic care s-a instalat după victoria lui Trump în alegerile americane. Europenii sunt în general sceptici în ceea ce privește eforturile de pace ale președintelui Donald Trump.
În jumătate dintre țările chestionate, majoritățile absolute ale respondenților (sau, în cazul Franței, 49%) consideră că atingerea păcii în Ucraina fie va deveni mai puțin probabilă sub Trump, fie va rămâne la fel de improbabilă ca înainte.
În mai multe țări, mulți dintre cei care consideră negocierile de pace drept „cel mai probabil” rezultat al războiului nu consideră că acesta este „cel mai bun” rezultat pentru propriile lor țări sau pentru pacea în lume. Tendința este deosebit de puternică în nordul Europei.
Acolo, repondenții tind să creadă că ar fi mai bine ca Ucraina să câștige și, în consecință, mulți dintre ei doresc ca Europa să sprijine Kiev pentru a continua lupta în loc să o împingă să negocieze.
Europenii văd Uniunea într-o lumină sumbră
Pot europenii să-și croiască propriul drum în era Trump 2.0? Sondajul sugerează o lipsă profundă de încredere în sine. Majoritatea respondenților fie sunt sceptici cu privire la puterea UE, fie cred că Uniunea s-ar putea prăbuși în următorii 20 de ani.
Ca atare, europenii văd UE într-o lumină mai sumbră decât respondenții din restul lumii, după cum a arătat recentul raport de sondaj global al ECFR. Majoritatea absolută din Brazilia, India, Arabia Saudită și Africa de Sud consideră că UE va avea mult mai mult sau ceva mai multă influență în lume în următorul deceniu.
În schimb, această așteptare este împărtășită de doar 29% în UE (luând o medie între cele 11 țări din UE chestionate) și contingente mai mici în Regatul Unit și Elveția.
În special, repondenții din statele marginale din punct de vedere geografic din afara vechiului nucleu al proiectului european – Estonia, Portugalia, România și Spania – văd puterea UE mai strălucitoare decât omologii din Franța, Germania și Italia.
O posibilă interpretare a acestei constatări este că membrii mai noi și periferici au mai multe șanse să vadă UE ca întărindu-le propriile voci în lume și contribuind la compensarea limitărilor guvernelor naționale.
O altă interpretare, mai descurajatoare, este că vechiul nucleu al Europei este mai aproape de realitățile limitărilor UE și de lupta sa de a reconcilia diferențele naționale.
Pentru a surprinde pe deplin această imagine complexă, ajută segmentarea cetățenilor europeni în patru grupuri diferite, care reflectă punctele lor de vedere atât asupra rezistenței UE, cât și asupra potențialului său de mare putere.
Cei care cred că UE este o mare putere și că colapsul ei este puțin probabil, sunt cea mai mare tabără, constituind 29% din public, în medie, în cele 14 țări europene chestionate. Acest grup – ”eurooptimiștii” -este deosebit de mare în Danemarca, Estonia, Portugalia și Spania.
A doua tabără ca mărime (22% în medie) îi cuprinde pe „europesimiști”: cei care cred că UE nu este o putere și este sortită să se prăbușească. În cinci state UE – Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria și Polonia – ei reprezintă cel puțin un sfert din populația națională.
(Citește și: ”Ifo – sondajul Economic Experts Survey: Experții din Europa de Vest și America de Nord, cei mai îngrijorați de efectele noului mandat al lui Donald Trump asupra economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
