Confederația cartel ALFA cere Guvernului anularea tuturor măsurilor ilegale luate în lipsa unei consultări reale şi conforme cu legea, reluarea procesului de reorganizare într-un cadru legal, iar Blocul Național Sindical (BNS) anunță că, începând cu 1 august, va monitoriza respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum și efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate și din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – APIA și AFIR.
Anunțul BNS:
Având în vedere lipsa totală de reacție a autorităților față de protestul legitim organizat în fața Guvernului României, în data de 15 iulie 2025, și refuzul sistematic de a invita sindicatele reprezentative la un dialog real și constructiv:
- Începând cu data de 1 august 2025, vom monitoriza cu maximă atenție și strictețe respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum și efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate și din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – APIA și AFIR.
- Această acțiune se întemeiază pe dispozițiile art. 112 din Codul muncii, care reglementează durata normală a timpului de muncă la 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, și pe art. 41 alin. (3) din Constituția României.
- În plus, Codul muncii prevede că orele suplimentare pot fi efectuate doar cu acordul salariatului și trebuie compensate obligatoriu prin timp liber corespunzător.
Confederația recomandă membrilor de sindicat să înregistreze solicitări oficiale pentru compensarea de urgență a tuturor orelor suplimentare efectuate și necompensate cu timp liber corespunzător în termenul prevăzut de lege și pentru acordarea tuturor zilelor de concediu de odihnă neefectuate restante din anii anteriori.
Avertismentele BNS:
- Această acțiune este necesară întrucât legislația în vigoare impune, în mod expres, ca orele suplimentare să fie recuperate în termen de 90 de zile de la efectuarea lor iar nerespectarea acestui termen înseamnă încălcarea legii, prestarea de muncă neplătită și afectarea drepturilor fundamentale ale angajaților.
- Impunerea de ore suplimentare fără acordul scris al salariaților și fără compensarea acestora poate fi încadrată, din punct de vedere juridic și moral, ca o formă de muncă forțată.
- BNS arată că acordarea zilelor de concediu de odihnă restante nu reprezintă un beneficiu discreționar al angajatorului, ci o obligație legală imperativă, conform art. 146 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că angajatorul are obligația de a acorda concediul de odihnă într-un interval de cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul. „Nerespectarea acestei obligații echivalează cu o limitare abuzivă a dreptului salariatului la repaus, garantat de art. 41 alin. (2) din Constituția României și de Directivele europene în materie (în special Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru). De asemenea, acumularea an de an a zilelor de concediu neefectuat constituie o practică ilegală, ce poate conduce la epuizarea fizică și psihică a personalului și afectează grav calitatea serviciului public prestat”, se mai arată în documentul transmis de confederația sindicală.
Alte revendicări ale BNS ce anunță acțiuni ulterioare, eventual în instanță
- Sindicaliștii cer autorităților prezentarea de urgență a planurilor anuale de formare profesională și a execuției financiare privind cheltuielile alocate pentru aceste cursuri. BNS a explicat că, potrivit art. 194 din Codul muncii și art. 458 alin. (2) din Codul administrativ, angajatorii, respectiv autoritățile și instituțiile publice, au obligația de a asigura participarea salariaților și funcționarilor publici la cel puțin un program de formare profesională o dată la doi ani. De asemenea, conform art. 459 din Codul administrativ și art. 195 din Codul muncii, angajatorii au obligația de a elabora și implementa anual un plan de formare profesională. „Refuzul de a întocmi, comunica sau pune în aplicare acest plan constituie o încălcare gravă a dreptului la dezvoltare profesională și poate fi contestat legal. Dacă, în decursul ultimilor doi ani, angajatorul nu a asigurat formarea, lucrătorul poate cere, în baza art. 157 alin. (2) din Codul muncii, un concediu plătit de formare de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore”.
- Desecretizarea rapoartelor de audit de sistem realizate de Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi a Uniunii Europene și Curtea Europeană de audit în cadrul acestor instituții publice, în interesul opiniei publice. „Considerăm că publicarea acestor rapoarte este un act de transparență necesar într-un stat de drept și un demers esențial pentru înțelegerea realității din instituțiile vizate. Aceste rapoarte, din informațiile de care dispunem, evidențiază suprasolicitarea gravă a angajaților și încălcări repetate ale drepturilor acestora, inclusiv în ceea ce privește volumul de muncă, programul de lucru și lipsa compensațiilor legale. Blocul Național Sindical își afirmă disponibilitatea pentru dialog și îndeamnă Guvernul României să înceteze ignorarea partenerilor sociali. Ignorarea legii nu poate constitui o politică publică”.
Cartel Alfa cere reorganizarea Cancelariei Prim-Ministrului cu respectarea legii – cu implicarea partenerilor sociali, așa cum impune legislația UE
CNS cartel ALFA cere Guvernului României anularea tuturor măsurilor ilegale luate în lipsa unei consultări reale şi conforme cu legea, reluarea procesului de reorganizare într-un cadru legal, transparent şi cu implicarea efectivă a partenerilor sociali, respectarea convenţiilor colective şi a obligaţiilor europene în materie de consultare şi informare a lucrătorilor şi renunţarea la orice formă de presiune sau represalii împotriva liderilor sindicali şi a angajaţilor incomozi.
Într-un comunicat transmis marți, cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin şi solidaritatea faţă de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) şi Sindicatul Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului României (SAALG), care denunţă modul „ilegal, netransparent şi arbitrar” în care se desfăşoară reorganizarea Cancelariei Prim-Ministrului.
Confederaţia sindicală acuză că sub pretextul unei false „reforme administrative” „se ascunde o epurare politică dirijată, un atac direct asupra sindicatelor şi a liderilor acestora, considerati angajaţi incomozi”. Potrivit sursei citate, prin această acţiune se încearcă „eliminarea liderilor sindicali” care „au îndrăznit” să semnaleze nereguli sau să apere drepturile colegilor lor.
FNSA şi SAALG au încercat în repetate rânduri să contacteze Guvernul şi să deschidă un dialog real, pentru a găsi soluţii legale şi echitabile, mai arată comunicatul, dar spune că răspunsul actualului prim-ministru şi al celor cinci viceprim-miniştri a fost refuzul sistematic de a se angaja într-o consultare autentică. Aceştia preferă să atace indivizi, într-o manieră de tip „mafia”, reducându-i la tăcere pentru a putea impune, pe uşa din dos, propriii „prieteni”, etichetaţi în mod ipocrit drept „reformişti”, mai acuză cartel Alfa.
Întâlnire la Ministerul Muncii între sindicalişti şi ministrul Florin Manole – autoritățile, presate să digitalizeze casele de pensii
Preşedintele BNS, Dumitru Costin şi o delegaţie a Federaţiei Naţionale Solidaritatea Socială, care reprezintă angajaţii din casele de pensii, s-au întâlnit, marţi, cu ministrul Muncii, Petre Florin Manole, pe tema dificultăţilor „majore” cu care se confruntă angajaţii caselor de pensii.
Sindicaliștii cer, printre altele, implementarea unui mod unitar de lucru în toate casele de pensii, pentru corectitudinea calculului şi reducerea numărului de dosare în instanţă, precum şi digitalizarea instituţiilor la nivel naţional.
În cadrul discuţiei de la Ministerul Muncii, sindicaliștii au prezentat dificultăţile majore cu care se confruntă angajaţii din casele de pensii, cum ar fi muncă în condiţii de stres extrem, într-un sistem disfuncţional, duse de mii de dosare de pensii calculate şi recalculate manual, program extins zilnic la 12-14 ore, fără plata orelor suplimentare, concedii şi zile libere restante, eforturi permanente pentru a ţine sistemul funcţional, conform unui comunicat al BNS.
„În loc de sprijin, aceşti oameni primesc amputarea veniturilor salariale şi eliminarea indemnizaţiei de hrană. Un tratament profund nedrept pentru cei care ţin în spate un întreg sistem esenţial pentru milioane de români”, informează BNS.
Sindicaliștii au prezentat și mai multe propuneri pentru implementarea unui mod unitar de lucru în toate casele de pensii, pentru corectitudinea calculului şi reducerea numărului de dosare în instanţă, reducerea timpului de procesare, stabilire şi plată a pensiilor, digitalizarea caselor de pensii la nivel naţional pentru eficientizarea activităţii, stabilirea unor tarife accesibile pentru eliberarea adeverinţelor din Arhivele Naţionale.
De asemenea, ei au propus organizarea unei întâlniri tehnice de lucru între reprezentanţi sindicali şi şefii adjuncţi ai caselor de pensii, împreună cu experţi din departamentele de stabilire şi plată pensii, pentru centralizarea şi soluţionarea problemelor din sistem.
(Citește și: Austeritatea, în Consiliul Tripartit / Guvernul nu face nicio concesie, sindicatele își coordonează la nivel național protestele, patronatele li s-ar putea alătura; Premierul: Trebuie recâștigată încrederea Comisiei, a investitorilor și finanțatorilor)
****
Urmărește-ne pe Google News
