4 decembrie, 2024

Șeful Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a făcut apel pentru relaxarea regulilor stricte privind nivelul cheltuielilor publice, avertizând că cea mai mare economie a Europei se confruntă cu o perspectivă „complicată” și „slabă”, transmite Financial Times.

Germanii urmează să meargă la vot în februarie, stagnarea post-pandemică a celei mai mari economii a Europei alimentând nemulțumirea generală a alegătorilor față de coaliția de guvernare a cancelarului Olaf Scholz.

Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat pentru Financial Times că viitorul guvern trebuie să reformeze așa-numita „frână a datoriei”, care interzice Berlinului să împrumute mai mult de 0,35% din PIB într-un an fiscal, pentru a aborda riscurile economice pe termen lung cu care se confruntă Germania.


Mai mult spațiu fiscal pentru a face față amenințărilor structurale – precum creșterea cheltuielilor pentru apărare și modernizarea infrastructurii țării – ar reprezenta o „abordare foarte inteligentă”, a spus Nagel.

Declarațiile președintelui Bundesbank sunt cele mai tranșante de până acum. Perspectiva actuală este, a spus Nagel, chiar „mai complicată” decât la începutul secolului al XXI-lea. Deși șomajul era mult mai mare atunci, „nu exista fragmentare geopolitică, iar comerțul mondial era în creștere puternică”.

Economia Germaniei nu a înregistrat practic nicio creștere reală din a doua jumătate a anului 2021, sectorul său dominant de producție fiind sub presiunea costurilor ridicate ale energiei și a scăderii competitivității.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea exacerba aceste provocări, președintele-ales amenințând cu un tarif generalizat de până la 20% pentru toate importurile în SUA.


Bundesbank nu va actualiza oficial prognoza de creștere economică până mai târziu în această lună, dar Nagel a declarat că 2025 va fi probabil „un alt an de creștere slabă” pentru economia Germaniei, estimarea băncii centrale fiind probabil în jur de 0,4%.

Creșterea ar putea fi și mai slabă dacă Trump va implementa tarifele generalizate la nivelul pe care l-a promis, a spus bancherul central.

El a evidențiat discuțiile despre reforma frânei constituționale a datoriei ca un exemplu despre cum Germania ar putea face față situației.

„Putem lua în considerare o distincție între cheltuielile de consum și investiții, pentru a obține mai multă flexibilitate pe partea de investiții structurale,” a spus el, subliniind că datoria Germaniei în raport cu PIB-ul a scăzut semnificativ și se apropie de nivelul de 60% stabilit de regulile pactului de stabilitate și creștere al UE.

Incapacitatea de a echilibra nevoile de cheltuieli cu marja financiară limitată creată de frâna datoriei a fost unul dintre principalele motive pentru colapsul coaliției tripartite eșuate a lui Scholz dintre social-democrați, verzi și democrații liberi luna trecută.

Bundesbank a propus pentru prima dată idei de reformare a frânei datoriei în 2022.

Nagel a declarat în martie că Germania „în anumite perioade de timp” ar putea înregistra deficite „ușor” mai mari fără a pune în pericol stabilitatea.

Nagel a recunoscut că frâna datoriei, adoptată în 2009, a fost „un instrument foarte util” după ce datoria publică a crescut dramatic în urma crizei financiare globale. În timpul crizei euro, existența frânei a transmis și mesajul „că guvernele trebuie să își aducă situația datoriei și a deficitului sub control”.

(Citește și: ”Densitatea roboților în fabricile din întreaga lume față de numărul de angajați: China accelerează și depășește Germania – Situația pe țări”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: