Pachetul de măsuri de relansare economică al Guvernului României și inițiativele Ministerului Finanțelor, ASF și Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) prevede două măsuri importante care creează premisele pentru dezvoltarea pe termen lung a pieței locale de private equity și venture capital, o piață alternativă de finanțare, grevată în prezent de lipsa de capital disponibil.
Măsurile guvernamentale prevăd:
- (1) autorizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare să participe în și/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, respectiv
- (2) majorarea pentru cele 7 fonduri de pensii Pilon II a limitelor de investiții private de capital până la 5% din valoarea totală a activelor fondului, în situația în care statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare dețin participații.
Aceste măsuri vor reprezenta infuzii de capital de risc în mediul privat și vor permite scalarea companiilor antreprenoriale. ROPEA, Asociația de Investiții Private din România, notează într-un comunicat că cele două măsuri vor dezvolta instrumentele de tip private equity.
ROPEA arăta că înființarea unui vehicul de tip fond de fonduri, care să mobilizeze capital public și instituțional românesc (inclusiv din bănci, fonduri de pensii și companii de asigurări) ar fi oportună și ar sprijini dezvoltarea pieței alternative de capital de risc și finanțare din țara noastră, în același timp sprijinind mediul antreprenorial.
Câți bani vor fi mobilizați. Fondurile de pensii vor putea capitaliza fonduri de investiții unde BID e participant
De notat că fondurile de pensii administrate privat Pilon II aveau active de 200 de miliarde de lei la final de 2025, iar cu o expunere medie de 5% a fondurilor de pensii private suma alocată către posibile investiții – condiționate de implicarea BID – ar ajunge la peste 10 miliarde de lei, o mărime mai mult decât considerabilă.
Într-un răspuns pentru CursDeGuvernare.ro din toamnă, Radu Crăciun, director general și președinte al BCR Pensii și al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a declarat că fondurile de pensii au nevoie de noi vehicule de investire care să direcționeze capitalul acumulat în investiții productive.
Fondurile de pensii reprezintă, la nivel internațional, investitori cheie în private equity, la nivelul țărilor OECD existând o alocare medie de 6% din activele administrate. În România, expunerile actuale și limitele legale sunt mult mai reduse, în special pentru Pilonul II, de aproximativ 0,2%, în condițiile unei limite maximale actuale de 1%.
Se crește nivelul disponibil al finanțărilor pentru companiile antreprenoriale românești, care vor putea atrage mai ușor capital de risc
Prin propunerea de modificare a limitelor de expuneri la 5% pentru investiții unde BID este investitor se creează oportunitatea pentru ca fondurile de pensii Pilon II să investească în astfel de vehicule, prin care ulterior să se finanțeze companii antreprenoriale.
ROPEA estimează la rândul ei că prin implementarea unor programe similare cu cele internaționale s-ar putea construi vehicule investiționale cu o dimensiune de până la 2 miliarde EUR pentru următorii 6-7 ani, care ar putea cataliza investiții totale de până la 7 miliarde EUR în economia reală în următorii 10 ani.
Conform studiului „Radiografia antreprenoriatului românesc” realizat de către Romanian Business Leaders accesul la capital pe termen lung este un factor critic pentru creșterea ratei de supraviețuire a companiilor, accelerarea scalării și îmbunătățirea profitabilității, indicatori esențiali ai performanței ecosistemului antreprenorial.
Deși rata de înființare este peste media Uniunii Europene, 38% dintre firme mor în primul an și doar 22% ajung la 15 ani. Datele arată că mediul de afaceri românesc este încă dominat de firme foarte mici, cu acces limitat la finanțare, iar intermedierea financiară rămâne redusă. De asemenea, companiile românești se confruntă cu probleme serioase și în ceea ce privește maturizarea și supraviețuirea acestora.
ROPEA: Gradul de intermediere financiară din România este de aproximativ 23% din PIB
ROPEA evidențiază inițiativa TIBI din Franța, lansată în anul 2020 și extinsă în anul 2023, care a mobilizat un capital total de până la 15 miliarde EUR pentru finanțarea companiilor start-up și scale-up, de la statul francez, banca de investiții și dezvoltare Bpifrance și de la 37 de investitori instituționali, inclusiv fonduri de pensii, companii de asigurare și bănci.
În același timp, printr-un program similar de politici și instrumente investiționale, Polonia a reușit să mobilizeze deja aproape 1 miliard EUR pentru investiții în fonduri de venture capital, private equity și private credit, cu finanțare din partea băncii de dezvoltare a Poloniei – BGK, fondului de fonduri deținut de Guvernul Poloniei PFR Ventures, European Investment Fund și a celui mai mare grup financiar din Polonia – PZU.
”ROPEA & RBL consideră esențială stimularea investițiilor de tip equity ca instrument complementar creditării, în contextul în care gradul de intermediere financiară din România este de aproximativ 23% din PIB, cel mai redus din Uniunea Europeană. Astfel, opinăm că printr-o eventuală participare a băncilor la aceste vehicule investiționale ce îmbunătățesc semnificativ capitalizarea IMM-urilor românești și performanța financiară, făcându-le creditabile, se va contribui la creșterea intermedierii financiare pe termen mediu și lung”, se arată într-un comunicat al celor două organizații.
“România are în acest moment cadrul, instrumentele și oportunitatea de a mobiliza capital instituțional local către economia reală, prin fonduri de private equity care transformă capitalul public și privat în capital inteligent. Un parteneriat coerent între Guvern, autorități, Banca de Investiții și Dezvoltare și investitorii instituționali locali poate accelera dezvoltarea companiilor românești, creșterea productivității, crearea de locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, contribuind în același timp la consolidarea pieței de capital, sustenabilitatea sistemului de pensii și la finanțarea inovației pe termen lung, și, nu în ultimul rând, și la creșterea veniturilor bugetare,” spune Daniela Iliescu, director executiv ROPEA.
„Analizele recente privind evoluția mediului de afaceri arată că România a înregistrat progrese semnificative în creșterea productivității, capitalizării și standardului de viață, însă ecosistemul antreprenorial rămâne fragmentat, slab finanțat și insuficient scalat. În acest context, dezvoltarea pieței de private equity și venture capital, alături de creșterea rolului investitorilor instituționali locali, poate contribui decisiv la creșterea densității firmelor competitive, la extinderea numărului de companii de dimensiune medie și mare și la îmbunătățirea capacității firmelor românești de a genera valoare adăugată, inovare și locuri de muncă durabile”, afirmă și Alexandru Dincovici, director general Romanian Business Leaders.
(Citește și: ”VIDEO / Daniela ILIESCU, Director Executiv al ROPEA și Membru al CA al Patria Bank, Membru al CS al Băncii de Investiții și Dezvoltare: Banca de Dezvoltare și Investiții a României este operațională – ar putea finanța fonduri de privat equity sau venture capital – Polonia deja face asta”)
(Citește și: ”Schimbare de filosofie în finanțarea investițiilor de mare impact: PPP – ca soluție de relansare a economiei și ieșirea din cămașa de forță bugetară. Domeniile vizate. Fondurile de pensii așteaptă”)
***
2 răspunsuri
Pachetul de „masuri” pare o alta forma legalizata de jaf din banii deponentilor la Fondurile de Pensii pilon II.
Banii angajatilor care cotizeaza obligatoriu luna de luna nu sunt „infuzii de capital de risc în mediul privat”.
„dezvoltarea pe termen lung a pieței locale de private equity și venture capital” nu se face nicaieri in lumea civilizata cu banii de pensie ai angajatilor ci asa cum spune numele cu fondurile private ale diversilor „businesssmen patrioti”.
Banca de stat BID este un alt vehicul pentru transferul fondurilor publice catre mafioti romani si este ultima garantie de care au nevoie deponentii la Fondurile de Pensii pentru ca banii lor sa finanteze tot felul de suveici si „vehicule” detinute de hoti romani.
Mai înainte de asta trebuie lucrat pe ici pe colo prin punctele esențiale. Si abia dupa aia vom vedea. Cum ar fi, contributorii la fiecare fond de pensii trebuie să aibă reprezentanți cu putere de decizie în acele fonduri (consiliile acelor fonduri). Câtă vreme aceste fonduri (precum și cele ce vor veni – de plată a pensiilor) sunt parte din aceleași „big happy families” cu active, desigur separate, gradul de neîncredere sau suspiciune va rămâne imens și justificat.