Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a scăzut la 47,6 puncte în luna octombrie, de la o valoare de 49,8 puncte în luna precedentă, evoluție ce indică o accelerare a declinului lunar al industriei. O valoare lunară sub 50 de puncte indică contracție.
Luna octombrie întrerupe o serie de două luni de îmbunătățire a valorii indicelui BCR PMI pentru industria prelucrătoare locală.
Toate componentele, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut o contribuție direcțională negativă în această lună, cea mai puternică influență negativă venind din partea comenzilor noi și a producției.
Scădere bruscă a comenzilor noi
”Cel mai îngrijorător aspect provine de la comenzile noi, care au înregistrat o scădere bruscă după ce au depășit pragul de 50 pentru prima dată în 14 luni în septembrie. Conform răspunsurilor companiilor participante la sondaj, creșterea prețurilor și bugetele restrânse ale clienților au stat la baza acestei evoluții negative. Comenzile noi la export au urmat un trend similar, indicând faptul că și cererea externă a fost o problemă. S-a observat o oarecare încetinire a ritmului de creștere a prețurilor în această lună, ceea ce ar putea fi un semn pozitiv pentru comenzile noi viitoare”, arată analiștii BCR.
De notat că datele semnal ale indicatorului HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania a crescut ușor în octombrie, dar a rămas în teritoriul de contracție, indicând probleme persistente în sectorul manufacturier al celui mai mare partener comercial al României.
România, al treilea an consecutiv de contracție a industriei
După opt luni, datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o scădere a producției industriei prelucrătoare de -0,9% față de anul anterior. Analiștii BCR punctează că industria prelucrătoare românească va consemna, cel mai probabil, al treilea an consecutiv de contracție în 2025.
Potrivit analiștilor, investițiile majore în domeniul securității la nivelul UE, împreună cu pachetul fiscal amplu aprobat în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, ar trebui să impulsioneze producția industrială europeană, ceea ce ar sprijini indirect industria prelucrătoare românească, având în vedere dependența ridicată de cererea externă.
”Gradul de optimism pe zona de așteptări de afaceri a coborât în octombrie la cel mai scăzut nivel de la începutul colectării datelor. Companiile sunt preocupate de faptul că puterea de cumpărare scăzută, erodată de inflația persistentă și de ritmul mai lent al creșterilor salariale nominale, va frâna vânzările. Numărul mai mic de comenzi a afectat de asemenea ocuparea forței de muncă, gestiunea stocurilor și comportamentul de achiziție. Atât prețurile la input-uri, cât și cele finale au înregistrat o decelerare a ritmului de creștere în octombrie”, arată analiștii BCR în raportul lor.
Potrivit sondajului PMI, creșterea prețurilor la energie, efectele persistente ale majorării taxelor indirecte și scumpirea generală a costurilor au fost invocate drept principalele cauze ale evoluțiilor de preț.
Având în vedere că modificările fiscale sunt considerate principala sursă a acestui val inflaționist, se anticipează că efectul va fi tranzitoriu, iar ritmul de creștere a prețurilor ar trebui să se reducă în lunile următoare.
(Citește și: ”Alarmă nouă: Scădere bruscă a gradului de ocupare – în cel mai mare ritm de după pandemie. Industria – victima principală. IT-ul pierde și el 30.000 de joburi. Către ce se îndreaptă piața muncii? O comparație cu statele UE”)
(Citește și: Inflația industrială a accelerat în august până la 3,2% – urmează transferul în prețurile de consum)
***
Urmărește-ne pe Google News
